TRIBALIA

PARASTAS DE 40 DE ZILE DE LA TRECEREA LA CELE VESNICE A PROF.DR. GHEORGHE ZBUCHEA

2009-02-08T09:46:00.002+02:00

In ziua de 7 februarie 2009, la Mănăstirea Căldărusani, s-a desfășurat pomenirea a 40 de zile de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost profesorul dr. Gheorghe Zbuchea, istoric de exceptie, cel mai bun cunoscator contemporan al românitătii balcanice, vicepresedinte al Societătii Macedo-Române.

DOI ANI DE LA INFIINTAREA CENTRULUI CULTURAL ROMAN DE LA VIDIN

2009-01-29T20:51:00.005+02:00

Pe 27 ianuarie 2009, în prezenţa reprezentanţilor comunităţii locale, au avut loc, la Vidin, un vernisaj şi o lansare de carte, desfăşurate cu ocazia aniversării a doi ani de la înfiinţarea Centrului Cultural Român din Vidin. Sediul CCR, situat în clădirea primăriei oraşului Vidin, s-a dovedit a fi neîncăpător pentru cei prezenţi.

Evenimentul a fost deschis de primarul oraşului Vidin, ing. Rumen Vidov. Au participat numeroase personalităţi din România şi din Bulgaria. Amintim pe: Ivo Filipov Gheorghiev – preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria (AVE), Ivan Juvetov – preşedintele CCR, Milan Anghelov – redactorul-şef al revistei “Timpul” (revista Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria), preotul Valentin Ţvetanov. Din România, a fost prezentă la acest eveniment o delegaţie numeroasă, aici amintind doar pe câţiva dintre participanţi: Excelenţa Sa, Petre Gigea-Gorun, fost ministru de finanţe, fost ambasador al României la Paris şi actualul vicepreşedinte al Fundaţiei “Scrisul Românesc”, prof. dr. Tudor Nedelcea-preşedintele fundaţiei amintite, Vintilă Nicu – prof. univ. dr. la Universitatea “Spiru Haret”- filiala Craiova, Daniel Gârtoi – reprezentantul primăriei oraşului Calafat, Sandu Pârvan – directorul Muzeului de Artă din oraşul Calafat, Emilian Popescu, Dan Vană, Ion Creţeanu. Au fost prezenţi numeroşi ziarişti din Vidin şi o echipă a TVR Craiova. Trebuie să amintim faptul că au participat şi studenţii de etnie română din regiunea Vidin care studiază la Universitatea “Spiru Haret”din Craiova. Vernisajul a cuprins opere ale artistului plastic Emilian Popescu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici-filiala Craiova. Au fost prezentate cărţi ale poetei Snejina Nicolova (“România aşa cum o cunosc”, “Poduri spirituale”, “Caragiale pentru totdeauna”).

Evenimentul a continuat la Casa de Cultură “Ţviat” cu lansarea volumului de poezii “Monolog continuu”, aparţinând poetului Vintilă Nicu, editat sub egida Centrului Cultural Român din Vidin şi a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria. Volumul de poezii a fost prezentat de Excelenţa Sa, Petre Gigea-Gorun. Poeziile cuprinse în volumul bilingv român-bulgar,“Monolog continuu”, au fost traduse în limba bulgară de Ivan Juvetov, iar aranjamentul poetic a fost realizat de Anuşka Todorova. Opera dovedeşte un lirism aparte caracterizat de nuanţe filosofice. Vintilă Nicu este un scriitor prolific cu numeroase cărţi în domeniul juridic şi volume de poezii traduse în limbile engleză, franceză şi bulgară (“Mélancolies tardives”, “Dualitatea Eului”, “Taine”). A fost prezentat şi compact-discul “Cântece şi balade din Timoc”, ediţia a doua, apărut sub îngrijirea lui Cornel Rusu, de la Radio “Oltenia” Craiova, în colaborare cu AVE. Au fost donate cărţi de literatură română asociaţiei şi centrului din partea Fundaţiei “Scrisul Românesc”. În nume personal, au mai oferit cărţi Petre Gigea-Gorun şi Vintilă Nicu.

S-a dovedit încă o dată că între românii de la sudul şi nordul Dunării există o strânsă legătură, evenimentul reflectând, în acelaşi timp, buna cooperare a instituţiilor culturale din România şi Bulgaria.

Vasile Bocai

Apelul Asociatiei Invatatorilor din Romania pentru apararea romanilor dintre Timoc si Morava

2009-01-28T12:05:00.002+02:00

Arad, Romania/Romanian Global News
marţi, 27 ianuarie 2009

Urmare a anuntului incercarii de demolare a celei de a doua biserici pe care romanii din Serbia incearca sa o ridice intre Timoc si Morava, Asociatia Generala a Invatatorilor din Romania cu sediul la Arad, a transmis presei un apel de sprijin in apararea romanilor din aceasta zona a Serbiei, transmite Romanian Global News.

In 21 ianuarie 2008 preotul ortodox roman Boian Alexandrovici din Malainita (ctitorul singurei bisericute romanesti pentru cei 250 000 de romani/valahi dintre Timoc si Morava) ne-a adus la conostinta ca primaria din Negotin i-a dat termen de 15 zile sa demoleze temelia pusa in 8 martie 2008 pentru o noua biserica ortodoxa romana (cea ridicata in 2004 fiind neincapatoare).
Aceasta veste vine ca un dus rece atunci cand toti aveam sperante ca se intrevad zile mai bune pentru romanii sud-dunareni din Serbia.
Serbia insa sfideaza si Consiliul Europei care in octombrie 2008 prin rezolutia nr 1632 a Adunarii Parlamentare soma Serbia:
Art 23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să ţină servicii religioase în această limbă;
23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;
19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.
20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.
21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.
23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;
23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;
23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;
Serbia il sfideaza si pe ministrul roman al afacerilor externe Cristian Diaconescu care in chiar discursul de la audierile din comisia parlamentara a apreciat ca "deosebit de preocupanta" situatia comunitatii romanesti de pe Valea Timocului. 'Este deosebit de preocupanta situatia de pe Valea Timocului. In acest moment, dincolo de confuzia etimologica ce se intretine acolo premeditat intre etnicii romani si Aromani dincolo de care Serbia si-a pastrat niste reflexe din cauza carora a avut a suferit atat de mult", a spus Diaconescu. "Vom face foarte clar Belgradului precizarea faptului ca trebuie sa existe atat in plan intern (...) dar si in plan bilateral necesitatea existentei unui cadru juridic bilateral privind protectia minoritatilor din cele doua tari", a adaugat el. Potrivit lui Diaconescu, "drepturile ce se acorda minoritatii sarbe din Romania trebuie sa se regaseasca intr-o forma cat de cat apropiata si in Serbia". "Este inadmisibil sa nu iti poti deschide o biserica", a apreciat Diaconescu, care a conferit atributul de "inadmisibil" si faptului ca in Serbia sunt posibile acte de vandalism in legatura cu elementele romanesti, cu atat mai mult cu cat este vorba despre o tara care vrea in UE. Totodata, Diaconescu, a apreciat ca este necesara revizuirea cadrului juridic cu Serbia pentru reglementarea acestor aspecte.
Serbia sfideaza si pe cei 300 de demnitari romani care au semnat lista cu demersurile necesare imbunatatirii situatiei etnicilor romani de peste hotare.
In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.
Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.
Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.
Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei",
se arata in apelul facut de AGIR si semnat de presedintele acesteia, Viorel Dolha.

Felicitarea Românilor din Serbia

2009-01-27T20:35:00.003+02:00

Timoc Press 27.1.2009. Societate

Nighotin, Serbia/TimocPress/marţi, 27 ianuarie 2009/ -

Către Eugen Tomac

Secretar de Stat pentru relaţiile cu Românii de Pretutindeni la Ministerul Afacerilor Externe

Federaţia Românilor din Serbia, structură umbrelă a organizaţiilor românilor din sudul Dunării

ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ A RUMÂNILOR DIN SÂRBIE DE NORD EST ARIADNAE FILUM
ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ A RUMÂNILOR DIN SÂRBIE “RUMÂNI ORTODOCŞI”
ASOCIAŢIA PENTRU LIMBĂ, CULTURĂ ŞI RELIGIA RUMÂNILOR DE PE VALEA MORAVEI
CENTRUL PENTRU COLABORAREA ETNICĂ
INIŢIATIVA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ
PARTIA DEMOCRATĂ A RUMÂNILOR DIN SÂRBIE

salută cu multă bucurie numirea dvs. în funcţia de Şef al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.
Vă felicităm româneşte şi sperăm într-o mai bună colaborare.

Cu deosebită stimă şi consideraţie,

Duşan Pârvulovici
Directorul Federaţiei Românilor din Serbia

Cine agita apele Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni ?

2009-01-27T14:37:00.002+02:00

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
marţi, 27 ianuarie 2009

Nici nu a fost numit bine Eugen Tomac sef al DRRP ca tot felul de baieti au inceput sa se agite, intoxicand opinia publica cu minciuni. Ieri doi jurnalisti de la un cotidian central (nu-l mentionam pentru ca in el avem multi colegi onesti), afirmau ca Eugen Tomac ar fi pierdut alegerile si ca de fapt postul de secretar de stat ar fi al bietei Natalia Intotero(foto), o habarnista in problema romanilor de pretutindeni, impinsa saraca cu de-a sila in lupta de fostul secretar general al a PSD, Titus Corlatean. Tomac nu a pierdut, ci a castigat alegerile, iar cine nu crede sa verifice, cel putin asa se face in presa.

Culmea coincidentei domnisoara este studenta la relatii internationale la Spiru Haret unde cine credeti ca preda ? Domnul analist (politic, militar, domestic etc) Iulian Chifu, care era acuzat de un Raport guvernamental ca a sifonat prin fundatiile sale bani ai DRRP catre forte pro-rusesti din Basarabia. Cine era secretar de stat la DRRP atunci? Ei bine chiar Titus Corlatean.
Sigur ca o gramada de baieti cu ochi albastri care se obisnuisera sa-si alimenteze retelele din comunitatile romanesti cu bani de la DRRP au fost suparati de numirea lui Tomac. Si sunt de inteles saracii. Ce sa-i faci, vine criza ! Au si ei nevoie de un ban in plus. Inainte era bine, ii ordonau secretarului de stat pe care il «coordonau», sa dea bani la cutare si cutare asociatie romaneasca care la randul ei era condusa de un destoinic supus, parte a retelei, care facea si el din cadoul primit, un pesches pentru «sefu», care l-a trimis in strainatate. Deh, dar din dar se face!
Cu Tomac va fi mai greu, si de aici si supararea mare. Tomac vine dinspre Basescu si daca ii raporteaza lui Base ca cutare si cutare tot ii sugereaza, ba printr-o «NOTA» ba intr-o intalnire discreta in Smardan, sau la Nehoiu, sau la o pizzerie in Baneasa, ca trebuie sa dea bani la cutare sau cutare asociatie, acestuia brusc i se vor ridica putinele fire de par din cap, va da niste telefoane si in scurt timp baietii cu ochi albastrii vor pleca la pensie... evident intr-o firma de protectie si paza acoperita. Dar vor pleca de la cascaval!
Si din acest motiv este suparare mare si agitatie in sistem si sunt alertati tot felul de baieti din presa, care ba in orb, ba de buna voie si pe bani, preiau si transmit mesajele mincinoase ale unora sau altora.
Iar gogoasa ca Diaconescu nu stia de numirea lui Eugen Tomac le intrece pe toate... Pe toate spuse de «sursele» (cititi - Corlatean) din PSD. Ce sa-i faci suparare mare ca nu a iesit « cine trebuia » Ministru de Externe!
Pentru orice eventualitate nu ar fi rau ca Eugen Tomac, cand isi ia in primire functia, sa ceara un raport cu modul in care au fost cheltuiti banii DRRP si sa controleze modul de finalizare in teren a proiectelor derulate... Putem sa-i sugeram noi cateva spatii care ascund mari surprize !

N.B. Cei doi "vajnici" jurnalisti sunt Cristian Sutu si Raul Balogh.

Cristian Sutu a aniversat de curand 10 ani de presa. Domnia sa a venit la Cotidianul dupa plecarea Doinei Basca.

Se vede!

„NORMALITATEA” – mai asteapta!

2009-01-24T12:59:00.006+02:00

Se pare ca începutul de normalitate pe care-l vedeam în privința relațiilor sârbo-române privind românii din Sârbia de Nord-Est trebuie să mai aștepte.

Pe 21 ianuarie 2009, când se „aniversau” 85 de ani de la moartea lui V.I.Lenin, Primăria din Negotin, păstorită de vreo 5 ani de frumoasa doamnă Radmila Gerov[1], a transmis Decizia prin care i se dădea Părintelui Boian Alexandrovici termen de 15 zile pentru a dărâma fundația bisericii cu hramul Sf. Niceta din Remesiana, care fusese sfințită de un sobor de preoți români din Sârbia și România în ziua de 8 martie 2008 în prezența unui mare număr de enoriași din Sârbia de Nord-Est, a numeroși invitați români din România, a Excelenței Sale Ion Macovei, Ambasadorul României în Republica Sârbia, a fostului deputat de Dolj dl. Horațiu Buzatu. Motivul: Cică <Biserica e pozitionată la mai mult de trei metri de drum, iar „bieții enoriași” vor osteni dacă „mărșăluiesc” încă vreo 15 metri!>

Relațiile tensionate dintre oficialitațile municipalității Negotin și Părintele Boian Alexandrovici, din perioada 2003-2006 privind Biserica Ortodoxă Română de la Mălainița, care au culminat cu condamnarea Protopopului la închisoare cu suspendare, păreau apuse începând cu vizita Excelenței Sale Ion Macovei – Ambasadorul României în Republica Sârbia la Negotin în data de 29 mai 2007.

Problemele cu autoritățile laice păreau să se fi rezolvat, mai ales ca anul trecut au dat autorizația de construcție pentru ceea ce acum vor să fie demolat.
La „atac” au pornit autoritățile ecleziastice, prin episcopul sârb al Timocului Justin, care a încercat, sfidând toate dogmele bisericești, să-l „caterisească” pe părintele Boian, deși acesta a fost hirotonit de Biserica Ortodoxă Română. Se părea că reacția promtă și fermă a Bisericii Ortodoxe Române în frunte cu PreaFericitul Părinte Patriarh Daniel a „liniștit” oarecum atacurile reprezentanților BOS.

Dar când credeam că relațiile revin la normal, a apărut această Decizie cu o motivație aiuristică!

Mă întreb: „CUI PRODEST?” – CUI FOLOSEȘTE?

Ceea ce nu vor să înțeleagă unii sârbi, (că nu putem pune în aceeași categorie tot poporul sârb), este că românii timoceni, autohtoni pe aceste meleaguri, nu-și cer decât dreptul de a-și păstra identitatea națională, limba, obiceiurile și dreptul de a se putea ruga în limba strămoșilor, așa cum făceau pe vremea stăpânirii „păgânilor” turci în bisericile construite de ei sau ctitorite de domnitorii Țării Românești.

Sub turci existau 88 de biserici și mănăstiri în care se slujea în limba română, dar aceste biserici au fost luate cu japca de către Biserica Ortodoxă Sârbă începând cu 1833, care apoi a schimbat preoții români cu preoți sârbi, iar din 18 august 1899, ca urmare a ordinului emis de episcopul Timocului Melentie Vuic, preoții sârbi erau obligați să boteze copiii (români) doar cu nume sârbești de pe o anumită listă afișată în toate bisericile.

Se pare că în spatele acestui atac se află tot „neobositul" episcop sârb Iustin al Timocului, care se stie că a încercat dărâmarea primei biserici a românilor de la Malainiţa. După cum semnalează părintele Boian în apelul lansat autorităţilor române şi sârbe, "Episcopul sârb Iustin a încercat cu decizia de caterisire şi când au văzut că Sfântul Sinod al nostru în frunte cu Preafericitul Patriarh al nostru Daniel nu au recunoscut această fărădelege, ei acum, ajutaţi de autorităţile locale, vor să dărâme fundaţia noii biserici. Ne întrebăm şi îi întrebăm, este loc pentru noi în Serbia sau nu?", iar episcopul sârb Iustin a pregătit pentru acest weekend o reuniune cu autorităţile locale pentru a lua noi hotărâri împotriva românilor.

Dar cine este acest epsicop Iustin şi ce gânduri ascunse nutreşte el?

De pe blogul Dincolo de adevărul orei!, al jurnalistei Corneille, la adresa: http://rosogas.blogspot.com/2009/01/episcopul-srb-din-timoc-vrea-s-se.html, aflăm că „Presfinţia Sa se află sub aripa actualului cap al Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS), mitropolitul Amfilohie Radovici al Muntenegrului, care-i este naş de călugărie. Mitropolitul Amfilohie a devenit preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, după ce Pavle, actualul patriarh sârb a renunţat la atribuţiile sale. Nici nu se ştie dacă Patriarhul Pavle mai trăieşte. Mitropolitul Amfilohie are cele mai mari şanse să-i succeadă, dar şi acesta se află într-o vârstă înaintată. De aceea, mai tânărul episcop Iustin, care şi-a creat reputaţia de apărător al bisericii sârbe din Timoc, face toate eforturile pentru a-şi pregăti viitoarea candidatură la scaunul de Patriarh al BOS. Şi le face pe seama românilor din Timocul sârbesc, cărora le calcă în picioare dreptul la slujba în limba maternă. Românii au fugit de la şcoală, dar şi de la biserica sârbă, pentru că nu înţelegeau o iotă din slujbă.

Tentaculele lui Iustin nu se întind numai în Serbia.

Deşi este episcop, acesta îşi permite să facă presiuni asupra unui mitropolit bulgar.

Mitropolitul Domeţian al Vidinului, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a permis recent românilor din Timocul bulgăresc să se bucure de slujba religioasă în limba română.

Un astfel de exmplu nu poate fi tolerat de vajnicul păstor al credincioşilor din Timocul sârbesc.”

QUOD ERAT DEMONSTRANDUM !

[1] 2001-02 and 2004- Mayor Radmila Gerov of Negotin (Central Serbia)Two times mayor, second time being directly elected as mayoress, one of only three out of almost 120 municipalities in Serbia (b. 1967) Radmila Gerov je rođena 26.02.1967. u Negotinu

INCEPUT DE NORMALITATE (2)

2009-01-20T12:56:00.001+02:00

8 decembrie 2008 – În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor TVR Internațional, Parintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis și Preot Paroh al Malainiței, a fost distins cu premiul „Dimitrie Cantemir” al Ministerului Afacerilor Externe, acordand si un amplu interviu la TRINITAS TV

În urma alegerilor din 30 noiembrie 2008, dl.Viorel Badea a fost ales Senator pentru Diaspora – Romanii din Europa – Asia, iar dupa validarea Senatului, a fost ales si vicepresedinte al Comisiei de Politica Externa a Senatului. Domnia sa a fost intre 1999 si 2001 secretar de stat la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare, iar între 2001-2006 consilier in cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Membru PLD si apoi PDL, Viorel Badea este Coordonator politic la Comisia pentru romanii de pretutindeni și în această calitate este autor al proiectul de Lege pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni, al capitolului din Programul PDL referitor la sprijinul acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni, precum și al strategiei PDL de abordare a relatiilor cu comunitatile romanesti din lume.

7 ianuarie 2009 – Craciun pe stil vechi - Prezent la Slujba Nasterii Mantuitorului pe stil vechi de la Malainita, vicepresedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului Romaniei, senatorul Viorel Badea, a avut intalniri informale cu liderii comunitatii romanesti din Timoc si cu Parintele Boian Alexandrovic, parohul bisericii de la Malainita, transmite Romanian Global News.
In cadrul intalnirilor avute cu Pedrag Balasevic, presedintele Partiei democrate a Rumanilor din Serbia si cu Dusan Parvulovic, directorul Federatiei Rumanilor din Serbia, acestia au subliniat dezinteresul fostului guvern pentru romanii din Timoc si faptul ca Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni in mod intentionat a « uitat » de cei aproaximativ 300.000 de romani din zona, facand o politica impotriva intereselor romanesti.
Intr-o declaratie facuta in exclusivitate Agentiei Romanian Global News, senatorul Viorel Badea a declarat :« Cu toate ca eram la curent cu situatia grea a acestei importante comunitati romanesti am vrut sa mai am inca odata marturia liderilor ei care practic mi-au reconfirmat dezinteresul fostului executiv pentru situatia lor si faptul ca nu au fost ajutati in proiectele propuse Bucurestiului, lucru care a daunat foarte mult pastrarii identitatii romanesti de aici.
Motivele utilizate de fostul guvern de genul ca daca sunt numiti sau isi spun vlahi ei nu ar trebui considerati romani, mi se par aberante. Hai sa nu-i mai consideram germani pe svabi si sasi, iar pe maghiari sa nu-i mai consideram unguri. Cam asta ar fi logica celor care promoveaza asemenea idei.
Este o logica stramba care nu are ce cauta in politica statului roman. Dealtfel in noul program de guvernare ne-am luat obligatia de a recunoaste ca romani de pretutindeni pe toti cei care utilizeaza denumiri istorice sau regionale ale etnonimului de roman. Aici avem in vedere inclusiv denumirea de "vlahi", care este o denumire veche romaneasca si care este inca utilizata la sud de Dunare dar nu numai, pentru a denumi populatia romneasca.Vom face toate demersurile ca romanii din Timoc, idiferent cum sunt denumiti sau se autodenumesc sa aiba tot ajutorul actualului executiv de la Bucuresti. Vor trebui recuperati anii din urma pierduti de fostul guvern care in mare parte a acordat ajutoare clientelare, departe de nevoile reale ale comunitatilor. »

Juriul Festivalului cultural „Mihai Eminescu” desfașurat între 12-15 ianuarie 2009 în Turnu Severin, Orșova și Băile Herculane a hotărât să acorde unul dintre premiile „Eminescu“ preotului Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici româneşti în Valea Timocului, la Malainiţa. „Acest premiu recunoaşte eforturile şi sacrificiile pe care Boian Alexandrovici le-a făcut, sfidând vitregia istoriei, zidind în anul 2005, după 170 de ani de secetă duhovnicească în Serbia de nord-est, o bisericuţă unde Liturghia să se audă în limba română, iar românii din zonă să spună „Tatăl nostru“ în limba străbunilor“, a declarat, pentru Agerpres, academicianul Mihai Cimpoi, preşedintele juriului

Prima slujba tinuta in limba romana in Parohia Ortodoxa Romana din Bor.

In ziua de Postul crucii cu o zi inainte de Boboteaza (18.ianuarie pe stil vechi), Consiliul Parohial al Parohiei Ortodoxe Romane din Bor a organizat slujba Aghiazmei Mari, pentru credincioşii ortodoxi români din comuna Borului, transmite corespondentul Romanian Global News, din Timoc. Slujba Sfinţirii Aghiazmei Mari a fost oficiată in două localităţi : Brezonic - Bor şi Metovniţa. La slujbă tinuta de preotul Boian Alecsandrovici din Malainiţa şi ipodiacon Iel Buobu Lui din Isacova, a participat un număr mare de credincioşi.

Este prima slujbă tinuta în limba română, de la înfiinţarea (reactivarea) Parohiei Ortodoxe Române din Bor.

Romanii din Bor a fost foarte mulţumiti de slujba tinuta în limba lor maternă, iar unii din batrăni spuneau că nu le-ar parea rau sa moara acum dupa ce au ajuns să traiască să audă slujba în limba română.
Cel mai interesant comentariu a fost al unui credincios care spunea: „Am înţales aproape tot, da parintele citea din carte în limba noastră. De când mama m-a facut m-a învaţat că limba noastră nu poate să să scrie, că noi nu avem alfabet".

INCEPUT DE NORMALITATE (1)

2009-01-03T12:51:00.000+02:00

Sfârșitul lui 2008 și începutul lui 2009 poate fi considerat ca un început de normalitate pentru românii din Timoc.

„Scânteia”, daca putem sa o numim asa a fost „Falsa caterisire” de către Biserica Ortodoxă Sârbă a părintelui protopop Boian Alexandrovici, preot hirotonit de Biserica Ortodoxa Română. A fost, pot să spun, „picătura” care a umplut paharul. Biserica Ortodoxă Română, prin cel mai Înalt Ierarh, PreaFericitul Patriarh Daniel, l-a invitat pe Parintele Boian Alexandrovici, parohul Malainiței și protopop de Dacia Ripensis, la cina Sfântului Sinod. Cu aceasta ocazie acesta a putut povesti liber toate greutățile prin care a trecut în ultimii 4 ani de cand a luat hotărârea să construiască pe pământul său prima biserică în care să se slujească în limba străbunilor, după mai bine de 150 de ani de când Biserica Ortodoxa Sârbă a interzis slujbele în limba română în bisericile pe care le luaseră cu japca de la români.

Reacția Sfântului Sinod a fost promtă: „În legătură cu situaţia părintelui Bojan Alexandrovici de la Malainiţa (Valea Timocului), Sfântul Sinod consideră invalid actul de caterisire a acestuia de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Mai mult, se constată faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 şi anume asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunităţile româneşti.

Apreciind necesitatea continuării dialogului cu Biserica Ortodoxă Sârbă pentru rezolvarea acestei probleme, Sfântul Sinod l-a împuternicit pe Preasfinţitul Părinte Daniel, Episcop-Locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, să intensifice demersurile pe lângă autorităţile bisericeşti şi de stat sârbe cu scopul identificării unor soluţii practice pentru apărarea drepturilor legitime ale românilor din Valea Timocului de a avea preoţi şi slujbe în limba maternă.”

A urmat la 30 octombrie 2008, de ziua Sf. Mc Zenovie episcopul si sora sa Zenovia si a Sf. Ap. Cleopa, donarea din partea PreaFericitului Daniel a veștmântului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași bisericii românești „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Malainita – Sarbia al carei paroh este Preacucernicul Parinte Boian Alexandrovici, Protopop al Daciei Ripensis, spre a fi cinstit de către creștinii ortodocsi români și sârbi, care întotdeauna au arătat o evlavie deosebită față de Sfânta Cuvioasa Parascheva.

A urmat, apoi, la 8 noiembrie 2008 DECIZIA CHIRIARHALA a PreaSfințitului Daniil Stoenescu, Episcop-locțiitor al Episcopiei Dacia Felix care, în temeiul Hotararii Sfantului Sinod al BOR din 29 oct. 2008 prin care a fost împuternicit a lua legatura cu autoritatile bisericestisi de stat sârbe în perspectiva acordarii si obtinerii dreptului firesc, legal si canonic al romanilor asa numiti valahi, din Sarbia de rasarit de a avea slujba religioasa in limba maternă, l-a numit pe Preacucernicul Parinte Boian Alexandrovici, Protopop al Daciei Ripensis (din Timoc,) in calitatea de Consilier Eparhial si Personal al Său pentru relatiile cu autoritatile de stat si bisericesti sarbe.

PreaFericitul Patriarh Daniel a hotarât, de asemenea că Patriarhia Română va construi biserici din lemn pe care le va transporta în localităţile româneşti din Serbia “Vom construi biserici din lemn sau dintr‑un material rezistent la foc şi le vom amplasa în localităţile sîrbeşti, în care sunt mai mulţi români de‑ai noştri”, iar „episcopul Daniil al Episcopiei Dacia Felix a primit mandat din partea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să aibă grijă, în continuare, de românii de pe Valea Timocului, să‑i viziteze, să le asculte doleanţele, dar să nu slujească în momentul de faţă “pentru a nu‑l supăra pe episcopul Iustin”, din Serbia, care l‑a caterisit pe preotul român Boian Aleksandrovici pentru că oficia în română.”

De asemenea, întrucat românii din Serbia, prin asociaţiile care s‑au întemeiat, şi‑au exprimat dorinţa de a avea slujbă în limba română, Patriarhia Română a rugat să fie identificaţi tineri care să fie trimişi la studii teologice la Bucureşti, ca apoi, întorcîndu‑se în Serbia, să fie hirotonisiţi şi să fie dependenţi canonic de Episcopia de Timoc. Episcopul Daniil a criticat atitudinea europarlamentarilor români, care, la dezbaterea situaţiei minorităţii româneşti din Serbia, desfăşurată pe 1 octombrie la Strasbourg, s‑au arătat dezinteresaţi de soarta românilor lor din această ţară.

Între 21.11.2008 – 01.12.2008 a avut loc Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului care a încheiat Anul European al Dialogului Intercultural, printr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura şi spiritualitatea românească din răsăritul Serbiei - între Valea Moravei, Valea Dunării şi Valea Timocului - în mod deosebit cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie

Organizată de către Federaţia Românilor din Serbia cu sprijinul Institutului Cultural Român, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” a cuprins un program bogat de manifestări de-a lungul a 11 zile.

Program:

- Vineri 21.11.2008 – Sfinţirea picturii şi Sf. Liturghie la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Mălainiţa;

la ora 8,30 e aşteptarea ierarhilor şi la ora 9 e Sfinţirea picturii, în continuare fiind Sf. Liturghie

- Sâmbătă 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea şi promovarea identităţii culturale a românilor din NE Serbiei

- Duminică 23.11.2008 - Sfânta Liturghie în Mălainiţa

- Luni 24.11.2008 – Tur documentar la obiective româneşti din Timoc: Troiţa din Sărmânovăţ, Troiţa din Geanova, Mănăstirea Colograş (ridicată pe locul bătăliei Rovine II), Muzeul din Negotin

- Marţi 25.11.2008 – Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de ansamblurile din zonă

- Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra evoluţiei culturale a comunităţii româneşti din Valea Timocului

- Joi 27.11.2008 – Duminică 30.11.2008 – Expoziţie de costume, obiecte populare specifice românilor din zonă, meşteşuguri în aer liber, gastronomie (Negotin)

- Luni 01.12.2008 - Seara Românească: Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de Ansamblul Folcloric, de la ora 19 în Sala de Festivităţi de la ,,CRAINA VINO” din Negotin. Au participat: dl Eugen Gherga de la Institutul Intercultural de la Timisoara, un constant sprijinitor al drepturilor romanilor timoceni, venit la „Sarbatoarea Spiritualitatii Romanesti” in fruntea unei importante delegatii, Excelenta Sa dl Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, primul Ambasador al Romaniei care se implica in sprijinirea romanilor din Timoc, o prezenta constanta la manifestarile culturale si religioase ale romanilor timoceni, dr.Predrag Balasevici presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie, Presedinte al Consiliului Comunei Bor, dl Zavisa Jurj Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor, dar si dl arhitect Ivita Glisici Presedintele Initiativei Culturale Romane, venit tocmai de la Golubat impreuna cu tanara si frumoasa sa sotie, dna Iasmina.

Amfitrioni au fost: Părintele Protopop de Dacia Ripensis Boian Alexandrovici, PreaSfințitul Daniil Stoenescu, episcop de Dacia Felix, Ipodiaconul Iel Bobului din Isacova de pe Valea Moravei și nu în ultimul rând dl Dușan Pârvulovici, Directorul Federației Românilor din Sârbie.

Din partea Fundației Culturale „Magazin Istoric”, dl Christian Căpinaru de la Bucuresti, împreună cu dl Mihai Stanciu de la Comunitatea Elenilor din București au acordat Diploma și Medalia comemorativă Dimitrie Cantemir în semn de prețuire pentru promovarea istoriei și civilizatiei românilor din jurul României, domnului Dușan Pârvulovici, Părintelui Protopop Boian Alexandrovici, Excelenței Sale Ion Macovei, Ambasadorul României la Belgrad, domnului Predrag Balașevici Președintele Partidului Democrat al Rumânilor din Sârbie și domnului Zavisa Jurj, Președintele „Ariadne Filum” de la Bor.

TIMOCENII, ROMANI PRIGONITI SI DATI UITARII!

2008-12-15T12:09:00.000+02:00

Sociolog Tiberius Domozină

Prima dată l-am întâlnit pe sociologul Tiberius Domozină la Craiova, pe 8 mai 2008, cu ocazia celei de a II-a Ediţii a Simpozionului International "Românitate şi Latinitate în Uniunea Europeană" . Comunicarea domniei sale, intitulata „Românii timoceni prigoniți și dați uitării” sintetiza drama românilor din jurul României, în speţă a românilor timoceni.

„România este o țară înconjurată de români” spunea Nicolae Iorga, poate singura din Europa în situația de a avea frați de sânge atât de mulți în statele vecine și singura ce afișează răceală și pasivitate când drepturile comunităților respective sunt încălcate cinic și flagrant!

În alocuțiunea domniei sale arăta cum a fost falsificată istoria românilor din Timoc, Basarabia, Bucovina și Transnistria. Dar, mai spune domnia sa, „nicăieri drama minoritarilor români nu este mai mare ca în Timocul sârbesc”. Acestora li se neaga etnicitatea, li s-au sârbizat numele, iar copiii lor sunt învățați în școlile sârbești că nu sunt români, ci o altă nație, slavi romanizați, iar în bisericile din satele lor, construite în parte de domnitori români în urmă cu sute de ani, sau de catre românii timoceni autohtoni, slujba se ține în slavona iar predica în sârbă. Nici o vorbă în limba română cu excepția bisericii românești de la Malainița, ridicată în 2004 de părintele Boian Alexandrovici. Pentru această faptă, care nu contravenea legislației sârbești în vigoare, atât părintele paroh, cât și directorul Federației Românilor din Sârbia, dl. Dușan Pârvulovici, au suferit prigoana autorităților laice și ecleziastice sârbești.

„Dacă drepturile omului și ale minorităților naționale nu le este acordată atenția cuvenită într-o zonă făra stabilitate, nu același lucru ar trebui să fie valabil pentru statul român, societatea civilă românească și fiecare dintre noi ce am avut norocul să ne naștem de partea cealaltă a Dunării. Dacă atitudinea Statului român nu va fi egală în fermitate cu cea a Statului sârb, tot ce s-a realizat cu propriile puteri de câțiva timoceni entuziaști ce refuză să isi lepede graiul și istoria, va fi pierdut!”

L-am reîntâlnit în toamnă la Negotin, în Sârbia, cu ocazia sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci (pe stil vechi), sâmbătă 27 septembrie 2008, zi în care se sărbătorea și un an de la Sfințirea Troiței lui Dușan de la Sărmanovaț.

Cu această ocazie, Părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat un amplu interviu.

Acestea au fost adunate in volumul TIMOCENII, ROMANI PRIGONITI SI DATI UITARII!, publicat la editura Fundația Scrisul Românesc si care mai cuprinde : Sacra Tribalia, o prezentare geografica, istorica si etnografica a teritoriului timocean, precum și Rezolutia 1632/2008 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind „Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatilor etnice române din Serbia”, cu recomandarea 1845/2008.

24 DE ORE LA NEGOTIN, DE 1 DECEMBRIE 2008, ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

2008-12-03T11:48:00.001+02:00

1 Decembrie 2008, orele 2.00 Bucuresti.

Trezirea! Peste 2 ore vine grecu’ (dl. Mihai Stanciu, de la Comunitatea Elena din Bucuresti) să plecăm la românii din Negotin, în Sârbia, la sărbătoarea Spiritualității românești dedicată Zilei Nationale a României.

Primisem înca din 10 noiembrie 2008 următoarea INVITAȚIE:

Nr: 115/08

08.11.2008

FEDERAŢIA ROMÂNILOR DIN SERBIA

Srbija; 19300 Negotin; 12.septembra 5;Tel.: +381(0)19570380; Fax: +381(0)19541956 e-mail: office@timoc.org

Cu respect vă invităm să participaţi la manifestaţia

Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului încheie Anul European al Dialogului Intercultural printr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura şi spiritualitatea românească din răsăritul Serbiei - între Valea Moravei, Valea Dunării şi Valea Timocului - în mod deosebit cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie.

Perioada este 21.11.2008 – 01.12.2008

Program:

- Vineri 21.11.2008 – Sfinţirea picturii şi Sf. Liturghie la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Mălainiţa;

la ora 8,30 e aşteptarea ierarhilor şi la ora 9 e Sfinţirea picturii, în continuare fiind Sf. Liturghie

Între aceste două evenimente vor mai fi şi:

- Sâmbătă 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea şi promovarea identităţii culturale a românilor din NE Serbiei

- Duminică 23.11.2008 - Sfânta Liturghie în Mălainiţa

- Marţi 25.11.2008 – Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de ansamblurile din zonă

- Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra evoluţiei culturale a comunităţii româneşti din Valea Timocului

- Joi 27.11.2008 – Duminică 30.11.2008 – Expoziţie de costume, obiecte populare specifice românilor din zonă, meşteşuguri în aer liber, gastronomie (Negotin)

Cu respect,

Dușan Pârvulovici,

Directorul Federației Românilor din Serbia

Din păcate, campania electorală și alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 nu ne-au permis deplasarea mai devreme. Dar odată alegerile terminate, ne-am hotărât să mergem, ocazie cu care urma să înmânăm diplome și medalii din partea „FUNDAȚIEI CULTURALE MAGAZIN ISTORIC”!

Orele 3.00, la Realitatea TV se comunică scorul alegerilor din ziua precedentă. În pofida exit poll-ului care arăta o victorie la 6-7 procente a PSD, numărătoarea paralelă arată că de fapt, PSD si PDL sunt „umăr la umăr”! Intru pe Internet și aflu că la Chisinău, amicul meu Eugen Tomac conduce cu aproape 50%, în pofida faptului că circa 2000 de români basarabeni nu au fost lăsați să voteze de către lucrătorii ambasadei României, pe motive discutabile.

Orele 3,15: Realitatea TV dă primele rezultate parțiale din Italia. Prietenul meu, Viorel Badea, ce candidează pentru Senat, conduce detașat cu un număr dublu de voturi în fata contracandidatului „guvernamentalul” Petre Rroman!

Uff!!! Se pare că Dumnezeu e sus, Vede și-i Dă fiecăruia ce merită!

Orele 4.00: Plecăm. Ne oprim la Grecu’ acasă, să-i luăm soția și băiatul cel mic .

Alegem ruta prin Alexandria. Ceața deasă de cum ieșim din București. Atât de deasă că odată ajunși la Caracal, greșim drumul și ne pomenim la intrarea în Corabia! Deh, 80 de km în plus! Facem haz de necaz și ne aducem aminte de ce s-a rupt în Caracal!

La Drobeta Turnu Severin facem plinul de motorină, ocazie cu care aflu că mi-a expirat cardul de salariu!

La orele 14.00 trecem frontiera. Repede. Vameșii sârbi sunt neobișnuit de amabili. În urmă cu peste doua luni, când am trecut frontiera bulgaro-sârbă de la Bregova, am stat degeaba o oră până ne-au lasat să trecem! Aici la baraj am trecut imediat. Un vameș „sârb” m-a intrebat intr-o română curată unde mergem? La Negotin la niste prieteni, i-am răspuns. Foarte bine și drum bun!

Mulțumim și plecăm. Cei c.75 de km până la Negotin îi parcurgem într-o oră. Așa că ajungem tot la orele 14.00! (ora Sârbiei este cu o oră în urma orei României!) Pe drum, profitând că pe malul Dunării aveam semnal la Vodafone, l-am sunat pe Dușan și am stabilit să ne întâlnim la 15.00 (ora Sârbiei) în fata hotelului Tea1]

Dușan ne invită să mergem până la Mălainița, împreună cu Părintele Boian și Vlădica de la Vârșeț. Plecăm de la hotel, în drum trecem pe acasî pe la Părintele Boian și plecăm cu trei mașini spre Mălainița. Așa credeam noi! Pe drum s-a lăsat iară ceața. Trecem de Iasenița (Jasenica), trecem și de drumul spre Mălainița și după câțiva kilometri o luăm la stânga, mergem prin pădure, pe un drum parcă asfaltat de nemți în timpul celui de-al doilea Război Mondial, peticit, dar fără gropi, până ajungem în satul Sarkamen. Părăsim asfaltul și o luăm pe un drum forestier, cu gropi line, umplute cu apă. Dusan, cu jeep-ul o luase înainte și în scurt timp l-am pierdut din vedere. Noi cu Passat-ul mai ușor, să nu lovim, Doamne Ferește baia de ulei de șleauri. În urma, cu o bătrână Ascona (dar în perfectă stare, că ziceai că-i nouă) părintele Boian și cu „vlădica” Daniil de la Vârșeț!

În sfârșit ajungem la o poieniță, unde vedem jeep-ul lui Dușan. Iar el sus pe un deal, ne aștepta. Sărutăm Dreapta Preasfințitului Daniil. Care se conversează câteva minute cu „Grecu’” în elină!

Urcam dealul și ajungem la ruinele unei cetăți romane, pe care sârbii o numesc „ruinele Palatului Regal de la Sarkamen”(!?)

Lângă cetate au construit un mic muzeu, dar niciunde nu se specifică faptul că aceasta a fost o cetate romană!

PreaSfințitul Daniil, care are solide cunoștințe de istorie antică și de arheologie, a căutat împreună cu Părintele Boian și au găsit cărămizi și pietre cu litere latine.

Mai mult de jumatate din cetate se află îngropată. Părintele Boian și cu Dușan ne povestesc cum localnici au săpat și au găsit cu ani în urmă o comoară cu obiecte de aur și s-au fălit cu ele pe străzile Negotinului!

Vorbim, ne uităm, facem poze, tragem aer curat în piept, și la orele 17.00 (18.00 ora României) o luăm înapoi spre Negotin.

Inainte de plecare, „Grecu’” l-a intrebat pe Dusan: „De ce frate nu spusasi ca mergem la Cetate si nu la Biserica?”

La care Dusan a dat un raspuns hatru: „Pai daca iti spuneam, mai veneai tu sa-ti bagi masina pe coclaurile astea?”

Toata lumea a fost bucuroasa ca a putut sa vada ruinele acestei cetati romane, marturie a continuitatii daco-romane pe meleagurile Marginimii Timocene, astazi parte integranta a statului Sarb.

Orele 18.30: Revenim la Negotin, la Vila Tea, unde ne intalnim cu vechiul meu prieten, dl Eugen Gherga de la Institutul Intercultural de la Timisoara, un constant sprijinitor al drepturilor romanilor timoceni, venit la „Sarbatoarea Spiritualitatii Romanesti” in fruntea unei importante delegatii.

Avem placerea sa-l reintalnim pe Excelenta Sa dl Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, primul Ambasador al Romaniei care se implica in sprijinirea romanilor din Timoc, o prezenta constanta la manifestarile culturale si religioase ale romanilor timoceni.

La orele 19.00 ajungem la Sala de Festivităţi „Vinul Crainei” unde peste 350 de români din multe aşezări româneşti de pe un vast teritoriu dintre Valea Moravei şi Valea Timocului, s-au adunat pentru o Seară Românească - care a devenit şi o Noapte Românească – chiar dacă pentru majoritatea era început de săptămână, zi lucrătoare în Serbia, nu liberă ca în România. Demn de remarcat faptul ca, desi putea sărbători anticipat ziua românilor – la sfârşitul de săptămână - Federaţia Românilor din Serbia a insistat ca sărbătoarea să fie exact la 1 Decembrie, de Ziua României.

Sute de români, la sud de Dunăre, au luat parte în suita de acţiuni, care au început prin ceremonia organizată cu prilejul sfinţirii picturii Bisericii din Mălainiţa - la Hramul acesteia, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril pe stil vechi, vineri 21 Noiembrie 2008 – urmată de activităţi culturale, ştiinţifice, dezbateri asupra situaţiei românilor din Serbia în perspectivă europeană şi vizitarea de locuri semnificative pentru români la sud de Dunăre, avute împreună de gazde cu oaspeţi din România / invitaţi din partea multor instituţii. Dinamica evenimentelor şi sufletul organizării au fost extraordinare.

Aflam din comunicatul semnat de Eugen Gherga:

„Împuternicit de către Patriarhia Română, Prea Sfinţitul Episcop Daniil al românilor din sudul Dunării - având la dreapta sa pe Protopopul Boian şi pe Ipodiaconul Bobului - a oferit de la microfonul Serii Româneşti un alt mesaj simbolic; după ce a binecuvântat evenimentul, în discursul de deschidere a indicat că steaua călăuzitoare este una pentru toţi (fie români din Serbia, români din România sau de oriunde): aceasta este Biserica Ortodoxă Română.

Prezenţa excelenţei sale Ion Macovei, ambasadorul României în Serbia, printre românii din sudul Dunării de 1 Decembrie, ca şi în anul precedent, 2007, alături de Federaţia Românilor din Serbia şi la ediţia din acest an, a fost mai mult decât semnificativă - atât prin mesajele diplomatice transmise prin cuvântarea domniei sale, cât şi prin aprecierea programului manifestării - gestul de a fi printre românii din sudul Dunării fiind deopotrivă protocolar şi uman; politic corect, steagurile european, românesc şi sârbesc au fost arborate de 1 Decembrie la locul evenimentului. Toată lumea şi tot timpul a petrecut româneşte. Artişti locali, de talie chiar mondială – printre care virtuozi ai tulnicului, cimpoiului, fluierului, trompetei, voce şi dans – aşa cum există doar printre românii din sudul Dunării, au bucurat prin prestaţiile artistice excelente, cu prezentări făcute de către o vedetă a folclorului românesc în Serbia, domnul Draghişa Păunovici - cunoscut ca „Japonezul” - maestrul de ceremonii al evenimentului.

Interesant a fost că n-au luat cuvântul public către audienţă decât reprezentantul gazdelor - directorul Federaţiei Românilor din Serbia, domnul Duşan Pârvulovici - şi unii oaspeţi din România; chiar dacă preşedintele Consiliului Românilor din sudul Dunării, domnul Jiva Lazici, a lipsit, cei mai activi lideri ai românilor din sudul Dunării, de fapt personalităţi ale românilor din Serbia, au luat parte la întreg evenimentul fără să fie necesar să susţină discursuri şi au compensat inclusiv lipsa reprezentanţilor organizaţiilor românilor din Provincia Autonomă Voivodina, care - cu toate că au fost invitaţi - n-au onorat manifestarea cu delegaţi din Banatul sârbesc; au fost însă delegaţi din Banatul românesc – de la asociaţii ca Astra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi românii de pretutindeni, Institutul Intercultural Timişoara şi altele, din Oltenia şi Muntenia / inclusiv din capitala românilor, Bucureşti: oameni de cultură, jurnalişti şi prieteni.

De 1 Decembrie, liderii românilor din Serbia au fost felicitaţi prin diplome din România pentru cele realizate, inclusiv pentru ceea ce reprezintă: punţi de legătură relevante în dialogul intercultural dintre cultura română şi cea sârbă, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” în Serbia făcând parte din manifestările Federaţiei Românilor din Serbia în cadrul Anului European 2008 al Dialogului Intercultural (ambele ţări, România şi Serbia, sunt membre ale Consiliului Europei; din 2007 România este şi în Uniunea Europeană, Serbia însă abia din 2008 este asociată Uniunii Europene – având încă mult de lucru pentru integrarea europeană); rolul românilor din Serbia dar şi al românilor din România este de mare importanţă în acest efort pentru Europa. România este cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei şi puterea românilor este straşnică, fiind şi cel mai mare popor din Sud-Estul Europei. Zorii zilei au surprins românii în sărbătoarea din Nighotin, ca o dovadă simbolică a puterii lor dar tot simbolic şi ca fiind zorii unei vieţi mai bune, într-o Europă – casă comună a tuturor.”

Personal pot sa spun ca m-a bucurat prezenta tinerilor lideri ai romanilor timoceni, dl dr.Predrag Balasevici presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie, Presedinte al Consiliului Comunei Bor, dl Zavisa Jurj Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor, dar si a dlui arhitect Ivita Glisici Presedintele Initiativei Culturale Romane venit tocmai de la Golubat impreuna cu tanara si frumoasa sa sotie, dna Iasmina.

Orele 21.40: Din partea Fundatiei Culturale „Magazin Istoric”, dl Christian Capinaru de la Bucuresti, impreuna cu dl Mihai Stanciu de la Comunitatea Elenilor din Bucuresti au acordat Diploma si Medalia comemorativa Dimitrie Cantemir in semn de pretuire pentru promovarea istoriei si civilizatiei romanilor din jurul Romaniei, domnului Dusan Parvulovici, Parintelui Protopop Boian Alexandrovici, Excelentei Sale Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, domnului Predrag Balasevici Presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie si domnului Zavisa Jurj, Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor.

Orele 22.00: A inceput petrecerea. S-a cantat romaneste si s-a jucat pana dimineata si ceea ce mi-a placut foarte mult a fost faptul ca toti, tineri sau varstnici, au vorbit numai romaneste!

Noi ne-am retras pe la orele 2.00. In vreme ce ne conducea, Dusan mi-a mi-a dat vestea ca Viorel Badea a castigat la Senat - Colegiul Diaspora cu un scor dublu fata de Petre Roman. Lui Eugen Tomac i-au mai lipsit vreo 40 si ceva de voturi sa iasa din prima. Din pacate, la redistribuire va castiga clasatul de pe locul 3, care obtinuse doar 306 amarate de voturi!

Dimineata, dupa un copios mic dejun inclus, timp in care am vorbit cu ospatarita romanca bastinasa, ne-am luat la revedere de la minunatele gazde de la „Vila Tea” din Negotin si am pornit spre granita. Pe drum, in apropierea Dunarii, cand am avut din nou semnal la telefon, am primit un mesaj de la o prietena de la Bucuresti prin care mi se confirma victoria lui Viorel Badea.

Exact dupa 24 de ore paraseam Sarbia pe la Cladova-Turnu Severin si porneam spre Craiova pe o ceata ca nu vedeai la 50 de metri! Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns cu bine la Craiova, am facut din nou plinul si am pornit spre Bucuresti prin Pitesti, de data asta. Intuitie care s-a dovedit foarte buna, deoarece de la Slatina pana aproape de Bucuresti am scapat de ceata!

[1] Vila TEA este tinuta de o familie mixta, ea romanca timoceana, el sarb timocean. Niste oameni extraordinar de amabili si cu niste servicii ireprosabile!

Cine sta in spatele campaniei mediatice murdare impotriva candidatilor PDL Eugen Tomac si Viorel Badea?

2008-11-19T13:33:00.000+02:00

De cateva zile a inceput o campanie fulminanta de murdarire a imaginii celor doi candidati PDL, de departe cei mai competenti, cei mai implicati si cei mai sufletisti dintre cei ce aspira la reprezentarea romanilor din afara granitelor actuale ale Romaniei. Si cum nu au ce sa le reproseze, cei doi fiind oameni tineri, neatinsi de microbul comunismului, se cauta inventarea unor probleme. Faptul ca un un reputat ziarist din Romania, ce nu a facut niciodata un secret din apropierea ideologica si sufleteasca de PPCD, a scris de bine despre cei doi, a facut ca diversi indivizi aflati evident de cealalta parte a baricadei sa traga concluzia ca Eugen Tomac si Viorel Badea ar fi oamenii PPCD si ai presedintelui acestei formatiuni, dl Iurie Rosca.

Sa fie clar: Eugen Tomac si Viorel Badea sunt oamenii celor care ii voteaza, dar si a celor care nu-i voteaza. Ei s-au angajat in aceasta lupta electorala sa-i reprezinte pe cei pentru care lupta de peste 10 ani, indiferent de apartenenta politica.
Parerea mea este ca cei doi ar fi trebuit sa aiba convorbiri cu toate fortele politice din Republica Moldova care sprijina romanitatea si integrarea in Uniunea Europeana! Inclusiv cu PPCD care a avut un rol important in reactivarea Mitropoliei Basarabiei si in sustinerea drepturilor romanilor din afara Romaniei prin dl deputat Vlad Cubreacov!
Poate asta ar fi trebuit sa li se impute. Dar zvonerii si raspandacii le imputa, ce? Ca un apropiat al PPCD din Romania, care le cunoaste activitatea si competenta, si-a permis sa scrie de bine! Ce logica e asta? Traim in Absurdistan? Vai, si Viorel Badea, mai scrie un mai draga Ghita, pe un blog al sau, are un link catre PPCD! Iata DOVADA, zice Gogu, ca e omul PPCD si al lui Iurie Rosca! Mai Goguta, mai dragule, Partidul Democrat Liberal din Romania si Partidul Popular Crestin Democrat fac parte din aceeasi familie reunita in Partidul Popular European. Sau nu stiai?
A propos, talica, de care parte a baricadei esti? Kgbisto romanofoba sau national romanofila? Ca sa stim despre ce vorbim.
Cei doi contracandidati al lui Eugen Tomac or fi persoane onorabile, si in CV-ul lor gasim si plusuri si minusuri. Problema lor este ca au ales tabara gresita. Ce a facut PSD-ul lui Ion Iliescu pentru romanii din afara granitelor? NIMIC! Sa ne aducem aminte de tratatul romano-sovietic pe care Adrian Nastase l-a parafat la Moscova, la 22 martie 1991, iar presedintii Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie, tot la Moscova. Tratatul nu a fost ratificat de parlament, iar acum Petre Roman sustine ca s-a opus. Si a propos de Iliescu, ne mai aducem aminte si de “lepadarea” de TRANSNISTRIA prin 1992, pe motiv ca “nu e pamant romanesc”! Desi Nicolae Dabija scrisese inca din 1990 cartea „Moldova de peste Nistru” in care restabilea adevarul istoric si pentru care eu personal ii multumesc. Apoi, sa nu uitam ca dupa venirea la putere a PSD la sfarsitul anului 2000, primul lucru pe care l-a facut guvernul Nastase a fost sa distruga Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare (DRRH), concediind profesionistii si transformandu-l in Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni (DRP) in subordinea Ministerului Informatiilor Publice, desi inainte de alegeri se laudau ca-l transforma in Minister!
Si cu toate acestea, dl Dabija ii ura succes in alegerile din 2004 domnului Adrian Nastase! Acum, in 2008 domnia sa a ales iar tabara gresita, fiind “coleg” cu dl Petre Roman, “os de liberal!” fiul unui agent KGB venit in Romania pe tancurile sovietice, agent care l-a sfatuit pe Stalin sa rupa din trupul Romaniei si sudul Transilvaniei care, impreuna cu partea de nord ce fusese eliberata de horthysti sa formeze un stat transilvanean independent sub protectorat sovietic! Acest domn Petre Roman, acum contracandidatul domnului Viorel Badea, cand era Ministru de Externe al Romaniei, prin 2000, intre doua curse de inot pe Dunare, emite un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de „autoidentificare al populatiilor”, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de „rom” erau indicative, si nu obligatorii. Ce a urmat, se stie! Romanii au fost asimilati „romilor” in Occident cu consecintele care se cunosc.
Si acuma revenind la cei doi candidati. Ce li se reproseaza? Un articol favorabil si un link?
Alo! Urmeaza Statia Absurdistan cu peron pe partea stanga!

Varu Christian

Mite Kostov Papuli: „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”

2008-11-13T13:09:00.000+02:00

Timoc Press 10.11.2008. Societate

Macedonia/Romanian Global News/luni, 10 noiembrie 2008/ - „De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce”

Dupa vizita la Veria si Metsovo (Aminciu), la aromanii din Pind, echipa de reporteri a redactiei noastre (Formul AS, n.n.) s-a oprit la Ohrid, oras monument UNESCO, situat pe malul lacului cu acelasi nume din sudul Republicii Macedonia. Numit candva „Marea Aromanilor”, lacul Ohrid si imprejurimile sale sunt, din pacate, prea putin cunoscute in Romania, acolo unde exista o mare disponibilitate de turism exotic. La temeliile Ohridului, ca si ale intregii Macedonii, ale Bulgariei, Albaniei si ale nordului Greciei, se afla „os si sange” aromanesc, aromanii fiind urmasii directi ai tracilor care populau peninsula Balcanica in momentul invaziei romane, cu un secol si jumatate inainte de Hristos. Cu exceptia perioadei otomane (sfarsitul sec. XV - 1913), vremurile au fost vitrege pentru descendentii Romei din aceasta parte a fostului imperiu, astfel ca in zilele noastre ii gasim imprastiati in sase tari (Grecia, Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria si Romania). Alcatuind ramura sudica a poporului roman, avand aceeasi etno-geneza cu daco-romanii, aromanii sunt considerati de istoricul sarb Dusan Popovici „ctitorii Balcanilor moderni si ai Europei Centrale Moderne”. Daca, in Grecia, aromanii nu sunt incurajati ca minoritate nationala, ci doar ca minoritate… folclorica, o situatie sensibil diferita am intalnit in Macedonia, mica republica desprinsa din fosta Iugoslavie, unde minoritatile etnice sunt acceptate si incurajate sa-si dezvolte cultura, limba, religia si traditiile. Dornica sa adere la NATO si UE, Republica Macedonia lucreaza contracronometru pentru a-si alinia valorile democratice, in principal libertatile civice, la standardele comunitare. Convins ca aceasta cale este lozul castigator pentru tara sa, d-l Mite Kostov Papuli, presedinte al Partidului Aromanilor din Macedonia (partid aliat cu fortele aflate la guvernare in Scopje), ne-a vorbit despre istoria fabuloasa a aromanilor, „aborigenii Balcanilor”, si mai ales despre sansele ca, in viitorul apropiat, aromanii sa-si regaseasca „binele pierdut odata cu plecarea turcului din 1913”.

„Dupa razboaiele balcanice, sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani” Rep: Sub stapanirea otomana aromanii au dus-o bine, aveau scoli in limba romana, biserici, ziare, edituri. Ce s-a intamplat cu ei dupa izgonirea turcilor din Macedonia, in urma razboaielor balcanice din 1912-1913?

M.K.P.: De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce (closca). Macedonia istorica fu impartita intre statele vecine, iar aromanii se trazira in Grecia, Albania, Bulgaria, Sarbia (la 1918) si una parte tu (in) Romania. Dupa aceasta distrugere a Macedoniei, gata: sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani.

Rep.: Vorbind despre trecutul aromanilor, cum comentati teoria greceasca conform careia aromanii sunt greci latinizati sub imperiul roman?

M.K.P: Asta-i teoria lor si nu vreau sa-mi pierd timpul cu dansii. Noi stim ca him (suntem) populatia autohtona in Balcani, traci latinizati. Fiind traci, aromanii macedoneni se trag de la Alexandru Macedon. In timpul imparatului Traian, la invadarea Daciei, Legiunea V Macedonica a fost formata din aromani care au ajuns pana in Basarabia, pe Nistru, unde si astazi se afla Valul lui Traian. Asa s-a ajuns ca de la Roma, pana la Nistru sa se intinda poporul nostru in timpurile antice. Pentru ca dacii si tracii au fost, dupa cum se stie, frati. Macar ca limba daco-romana a evoluat, imbogatindu-se cu neologisme din limbile europene, in timp ce dialectul nostru aroman a ramas arhaic. Rep: Aromanii (tracii) cei vechi au fost un neam foarte viteaz. Cand i-au cucerit romanii? M.P: In 146 i.Ch. au fost cucerite o parte din teritoriile din Pind, luand nastere Provincia Macedonica, iar in anul 46 i.Ch. se desavarsi cucerirea romana, luand nastere Provicia Tracia, ce se intindea pana in Turcia europeana de azi. Asta este istoria. Dar noi credem si in legende. Se spune ca legionarii romani incercara, inainte de 146 i.Ch., timp de 13 ani sa-i cucereasca pe tracii din Pind. Daca au vazuta ca nu pot, au recurs la o stratagema inteligenta: au data pe vapoare 13.000 de muieri adunate din jurul Romei, si le-au data drumul pe uscat, in patria pacurarilor nostri. Astia le primira, cum sa nu! Incepura intre ei sa vorbeasca si vazura ca limba le este multu apropiata. Apoi facura familii si asa se trezira cuceriti, traitori in imperiu. „Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est”

Rep: Cum caracterizati, pe scurt, cultura, limba si traditiile aromane care, cu toate incercarile disperate ale unora, n-au putut fi anihilate de-a lungul istoriei?

M.K.P: Scriescu una carte in care spun ca aromanii sunt multu bogati in cultura si traditii, in organizare sociala si politica. Nu are (nu este) altu poplu tu lume care fu asa organizat de cultura lor, de viata lor, de familia lor, de tut-tut-tut, ca cum sunt macedo-romanii. Asta-i veritatea. Primul credit bancar din istorie fu dat de o banca aromana din Macedonia. Primele banci din Rusia fura ale lui Tusita, aroman din Aminciu (Metsovo). Primele bisearici ortodoxe romane de zid din Transilvania fura facute de baronul Sina si de baronul Gojdu. Primele academii, primele observatoare astronomice, institute politehnice, universitati, banci si primele biblioteci nationale din Atena si Budapesta, unele si din Belgrad si Viena, fura facute tot de aromani, de Tusita, de Averof, de Sina, de Gojdu. Primul cinematograf din Balcani fu deschis de fratii Manachia. Prima organizare politica de tip comuna din Paris, care a durat din pacate numai 12 zile, a fost organizata in 1903 la Crusevo, in Macedonia, iar randuiala din Moscopole, Albania, a fost unica in aceasta parte a Europei, pentru anii 1700: aductiuni de apa, trotuare, bulevarde, canalizare, sistem public de iluminare, banci, centru universitar, academie, hanuri, ateliere de bijuterii filigranate, internate gratuite pentru elevi, 60 de biserici, moneda puternica etc. Cand Atena avea 3000 de locuitori, Moscopole avea peste 70.000! Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est. Si la cata cultura este tu Balcani, tot aromanii au pus temeliile. Iaca, sa zacem gramatica, care pune ordine tu orice limba. Noi avum a noastra gramatica inainte de tute ieste populi din Balcani, tiparita prima oara tu Viena: gramatica lui Boiagi, de la 1813!

Rep: Cum explicati bogatia imensa a multor aromani, stiut fiind ca, in general, aromani saraci nu se prea gasesc?

M.K.P: Suntu lucratori zdraveni, au oi multe, au pricepere in mestesuguri si lucru in piatra, os, piele, aur si argint. Suntu buni negustori si le place luxul. Otomanul le dete dreptul de comert liber in tot imperiul si in toata Europa. Le dete dreptul de carte, de scoala, de biseareca, de scriere. Fura carausi neintrecuti si luptatori viteji. Ei facura Grecia independenta (primul prim-ministru al Greciei independente fu generalul Ioan Coletti, omul nostru, iar presedintele actual de la Atena, Papulis, este si el aroman); ei slobozira Albania de sub turc, ei modernizara Ungaria ca stat, ei facura Macedonia libera, prin eroul Pitu Guli din Cruseva. Si pusera mare piatra tu cultura romana, incepand cu mitropolitul Dosoftei si continuand cu Titu Maiorescu si Nicolae Iorga, marii ai nostri conationali.

Rep: Se stie ca turcul l-a tolerat pe aroman. Ca si pe roman, de altfel. Cum explicati aceasta protectie otomana acordata ortodocsilor de neam latin?

M.K.P.: Istoricii ar putea raspunde mai bine. Ce pot eu spune este ca turcului i-a placut bacsisul si haraciul. Ce era sa faca? Sa-l doboare pe ala care producea bogatie? Atunci el de la cine ar mai fi luat? Iaca, vine un escadron turcesc la Veria, oras dominant aromanesc pe vremea aceea (secolul al XVIII-lea). Ies dregatorii la poarta orasului cu pungile cu galbeni si spun: stati, nu puteti intra pana nu scoateti potcoavele de la cai, sa nu ne frangeti marmura di pa strazi! Asta-i veritatea. Tute saturile si cetatile aromanesti au fost pardosite cu marmura in vremea turcului. Cand turcul vru sa ridice o geamie la Cruseva, aromanii ii iesira in cale cu 13 catari incarcati cu napoleoni de aur, si asa ramase Cruseva fara geamie. Daca va uitati, nici Aminciu n-are geamie, nici alte orase aromanesti. Apai, cand fu sa aridice bisearici, aromanul plati turcului sa-l lase sa zideasca pe nivelul pamantului. Și la Cruseva si la Aminciu si in alte parti aromanesti bisearicile nu coboara trei trepti, dupa regula otomana care te trimitea in pamant ca ortodox (adica erai de clasa a tria), ci sunt egale cu geamiile, la suprafata. „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”

Rep: Macedonia este o societate multiculturala, cu mai multe limbi oficiale. Care este situatia aromanilor in acest context etnic de… piele de tigru?

M.K.P.: Prin Constitutie, Republica Macedonia este un stat multietnic, multiconfesional si multicultural. Si noi, aromanii, him (suntem) parte a acestei tari, unde, asa cum spuneam, him populatia bastinasa. Avem toate drepturile unui populu civilizat. Avem revistele noastre in aromaneste, trei emisiuni saptamanale la TV, emisiuni la radio cate una oara in fiecare dzaua, iar la tute orasele si satele cu populatia aromaneasca, dam copiii la limba materna din clasa a cincea, facultativ. Va deveni curand obligatoriu. Him organizati: in fiecare oras avem societati aromanesti, „Lunina” la Ohrid, „Bela” la Struga, ”Fratii Manachi” la Bitola, ”Pitu Guli” la Skopje, de tute orasele. Avem Partidul Armanilor de Makedonia si partidul Alianta Democratica a Vlahilor de Makedonia. Him multi aromani in parlament, dar nu ca aromani, ci ca liberali, social-democrati etc. Avum si un prim ministru aroman, Hari Kostov, si presedintele Parlamentului, d-l Liubisa Gheorghievski. Avem si alti ministri si e normal, pentru ca cum sunt aborigenii in Australia, asa him noi aoa (aici). La moment, him, cum sa va dzac, la putere, in alianta cu centrul-dreapta. Avem tu programul nostru revitalizarea culturii si traditiilor aromane, si vrem autonomie culturala tu Makedonia si afara de Makedonia. Noi am fost luptata pentru Makedonia, am fost varsata sange pentru ea, e Makedonia noastra.. Sa punem problema inturnarii liceelor si scolilor aromanesti la fostii proprietari, ca au fost ale noastre. Vrem sa luptam in parlament pentru asta.

Rep: Cati aromani sunt in Macedonia?

M.K.P.: De la 1934, aromanii ni mor, ni sa fac. Him aproape zece mii de persoane la inregistrarea oficiala, dar zece mii sunt numai directorii aromani din Macedonia! Daca-i adunam pe toti aromanii din Balcani, noi mai multi him decat bulgarii, sarbii, grecii si albanezii la un loc. Tu care oras vrei sa te duci tu Balcani, centrele oraselor sunt facute de aromani. Du-te tu Koceani, si cainii zburascu aromaneste acolo. De aia cred ca noi, aromanii din Macedonia, him o punte de legatura antre populele alelante din Balcani, antre toti aromanii de pretutindeni. Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine. Ca unii aromani agarsira (uitara) laptele de subsera de la mamele lor.

Iordan Tarta, aroman din Ohrid„Roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini… ”

Iordan Tarta este presedintele filialei Ohrid a Partidului Liber-Democrat si directorul Muzeului de istorie din oras. Originar din comuna Bela Deasupra, Iordan se considera „frate tu romanii”. Deschiderea consulatului roman onorific din Bitola este un semn bun, spune el, pentru ca vesteste clipa cand se va infiinta un centru cultural roman, atat de necesar aromanilor din „tuta Macedonie istorica”. Imi povesteste despre zecile de aromani din Veria si imprejurimi, care se duc la Salonic sa urmareasca emisiunile in aromana transmise de televiziunea macedoneana. Antenele nu pot bate mai la sud, din motive tehnice, astfel ca iubitorilor de limba si folclor aroman din Grecia nu le ramane decat sa faca aceasta calatorie, amintind de epoca ceausista, cand romanii urcau pe dealuri si munti, sa poata receptiona meciurile de fotbal si filmele transmise de televiziunile tarilor vecine. Vorbind despre istoria comunitatilor aromanesti din Macedonia, Iordan Tarta spune: „Inchiderea bisearicilor si scoalelor romanesti in Grecia, in 1945, s-a intins pe tuti Balcanii, au profitat si bulgarii si sarbii si albanezii, si au omorat sufletul al nostru. O delegatie de aromani din Crusova, sperand ca vor avea de partea lor un om de aceleasi sange, au mers la Belgrad, la ministrul Educatiei, si el aroman, ca sa-i ceara sa nu inchida clasele in limba noastra. Acela nu numai ca nu i-a primit, dar i-a amenintat cu puscaria. Preftii (preotii) si dascalii nostri au fost dati afara. Tora (acum), cand avem libertate, va sa rasara soarele si pintru neamul a nostru, se redeschid scoalele si bisearicile. Dorim retrocedarea liceului aroman din Bitola, se poarta negocieri intre statele roman si macedonean si speram ca se vor incheia cu bine. Ca, vorba ceea: roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini…”

Un material de Ion Longin Popescu, Revista Formula AS

BISERICI “PE ROTI” PENTRU ROMANII DIN SARBIA

2008-11-12T12:29:00.000+02:00

Timoc Press 10.11.2008. Religia

Timoc, Serbia /Evenimentul/ luni, 10 noiembrie 2008 /

- Patriarhia Română va construi biserici din lemn pe care le va transporta în localităţile româneşti din Serbia, a declarat episcopul vicar patriarhal Ciprian Cîmpineanul. “Vom construi biserici din lemn sau dintr‑un material rezistent la foc şi le vom amplasa în localităţile sîrbeşti, în care sunt mai mulţi români de‑ai noştri”, a precizat Ciprian Cîmpineanul. Potrivit acestuia, episcopul Daniil al Episcopiei Dacia Felix a primit mandat din partea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să aibă grijă, în continuare, de românii de pe Valea Timocului, să‑i viziteze, să le asculte doleanţele, dar să nu slujească în momentul de faţă “pentru a nu‑l supăra pe episcopul Iustin”, din Serbia, care l‑a caterisit pe preotul român Boian Aleksandrovici pentru că oficia în română.

De asemenea, întrucat românii din Serbia, prin asociaţiile care s‑au întemeiat, şi‑au exprimat dorinţa de a avea slujbă în limba română, Patriarhia Română a rugat să fie identificaţi tineri care să fie trimişi la studii teologice la Bucureşti, ca apoi, întorcîndu‑se în Serbia, să fie hirotonisiţi şi să fie dependenţi canonic de Episcopia de Timoc. Episcopul a criticat atitudinea europarlamentarilor români, care, la dezbaterea situaţiei minorităţii româneşti din Serbia, desfăşurată pe 1 octombrie la Strasbourg, s‑au arătat dezinteresaţi de soarta românilor lor din această ţară.

PARINTELE BOIAN A FOST NUMIT CONSILIER EPARHIAL SI PERSONAL AL PREASFINTITULUI DANIIL STOENESCU

2008-11-10T11:47:00.000+02:00

ACT DE DONATIE AL PATRIARHIEI ROMANA CATRE PARINTELE BOIAN

2008-11-02T10:42:00.001+02:00

SEDINTA SFANTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE DIN 29 OCTOMBRIE 2008

2008-10-30T17:42:00.000+02:00

Din fericire nu a trebuit să așteptăm prea mult. PreaFericitul Părinte Patriarh Daniel a dovedit încă odată că-l doare de soarta conaționalilor noștri ortodocși, băștinași trăitori pe meleaguri străine și nu din vina lor. A convocat Sfântul Sinod, invitându-l pe părintele Boian să expună în fața Înalților Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române drama prin care trece pentru că a construit o biserică ortodoxă în care slujește în limba română, limba majorității românilor din Timoc.

La sfârșitul ședinței Sfântului Sinod, BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE a emis următorul COMUNICAT:

„În ziua de 29 octombrie 2008, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În legătură cu situaţia părintelui Bojan Alexandrovici de la Malainiţa (Valea Timocului), Sfântul Sinod consideră invalid actul de caterisire a acestuia de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Mai mult, se constată faptul că Episcopia Ortodoxă Sârbă a Timocului nu respectă cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor două Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 şi anume asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunităţile româneşti.

FALSA CATERISIRE A PARINTELUI BOIAN

2008-10-25T17:02:00.000+02:00

O veche zicală românească zice: Cine a mai văzut cal verde și sârb cu minte! Pentru că așa am putea cataloga decizia de caterisire a unui preot pe care nu l-a hirotonit. Dar se pare ca trăim într-o lume a absurdului iar Sârbia a devenit Absurdistan.

Și cum să socotim faptul că vineri, în ziua în care a primit decizia definitivă de “caterisire” din partea bisericii ortodoxe sârbești, părintele Boian a mers la Belgrad, unde s-a întâlnit cu premierul României, dl Călin Popescu Tăriceanu aflat în vizită oficială în Sârbia. Întâlnire fără urmări, pe premierul României neinteresându-l soarta preotului român din Sârbia decorat de președintele României cu MERITUL CULTURAL în grad de comandor, după cum aflăm din comunicatul dat de guvern la reîntoacerea în țară a primului ministru.

Adevărul este că cei care au furat bisericile românilor din Timoc, au fost sârbii venetici care au alungat și pe preoții români băștinași. Ori, până la venirea sârbilor în 1833, zona Timocului, acum sârbesc, cu populație majoritară românească, a depins ecleziastic de episcopia Râmnicului. Domnii Țării Românești au ctitorit zeci de biserici și mânăstiri în Timoc, toate fiind luate de Biserica Ortodoxă Sârbă. Pentru a șterge elementul românesc din zonă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a interzis botezul copiilor români cu nume românești. Au alungat învățătorii români și au închis școlile românești. Deși la început îi numeau români (erau 1/6 din populația Serbiei), în 1906 apărând la Belgrad cartea lui Tihomir Georgevici, PRINTRE ROMÂNII NOȘTRI, mai târziu s-au răzgândit și i-au numit VLAHI, adică altceva decât români!

Tragedia Românilor din Timoc este atât de mare, încât au ajuns să-și facă pomană de vii, după cum arată cunoscutul etnolog Păun Durlici din Maidanpec în filmul EU MORTUL, realizat în 2005-2006!

Părintele Boian, născut la Negotin, cu părinții și bunicii români din Malainița, a reactivat biserica ortodoxă română Dacia Ripensis, fiind hirotonit preot de Episcopul român Daniel de Vârșeț și a construit o biserică în curtea sa de la Mălainița! Singura în care se slujește în limba română, la o populație de 45.000 de suflete oficial, pentru că în realitate românii sunt de aproape 10 ori mai numeroși (trăiesc în 154 de sate și 22 orașe!)

Și mă întreb, cum a putut Justin, episcopul sârb de Negotin să-l caterisească, când nu l-a hirotonit?

Ori în decizia de "caterisire" i se impută tocmai faptul că a fost hirotonit de Biserica Ortodoxă Română (nu de Biserica Ortodoxă Sârbă) și faptul că slujeste în limba română!

Păi, mă întreb, cum ar fi ca Biserica Ortodoxă Română să caterisească preoții sârbi din România, pentru că au fost hirotoniți de Biserica Ortodoxă Sârbă și pentru că țin slujbele în sârbă?! Și cum ar fi să înceapă cu episcopul sârb Lukian de Timișoara?

Christian

PS:

Asteptăm cu interes ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.