O lucrare de exceptie: POEZII POPULARE DE LA ROMANII DIN TIMOC

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
13 iunie 2007 Lucrarea intitulata, in extenso, Poezii populare de la romanii din Timoc – Nord-Estul Serbiei si Nord – Vestul Bulgariei aparea in 1943 in prima editie ingrijita de prof. univ. Nicolae Cartojan (foto) care marturisea la acel moment datoria pe care o simtea fata de romanii timoceni si de traditiile lor populare. « Am crezut ca in aceste vremuri de sangeroasa incaierare intre popoarele lumii, in care este in joc si fiinta neamului nostru, romanii timoceni au dreptul sa fie si ei auziti in ceea ce au mai scump in inima lor si in ceea ce a pastrat coeziunea lor: cantecul. Implinim dar o datorie fata de cultura neamului, acordand un loc de cinste sufletului romanesc din Timoc, in colectia Clasicii romani comentati », spunea prof. Cartojan in prefata primei editii, completand lucrarea si cu un mic studiu intorductiv despre istoricul romanilor timoceni, a limbii romane vechi pe care acestia inca o folosesc si la acest moment, dar si comentarii asupra poeziilor cuprinse si temelor pe care acestea le trateaza. Iata ce scria si culegatorul baladelor si poeziilor romanilor din Timoc, Cristea Sandu Timoc, tot in anul 1943, ca si cand timpul s-ar fi incapatanat sa treaca si am fi ramas ancorati in acele vremuri, cuvintele sale rasuna de o actualitate infioratoare : « Romanii timoceni traiesc prin ei insisi. Conservatorismul lor ii va pune inca la adapost si procesul de unificare etnica nu-si va ajunge scopul neomenesc, pe care l-au nascocit niste straini de poporul romanesc, sarbesc si bulgaresc, streini care prin asemenea metode duc o lupta magica pentru a strica legaturile de prietenie traditionala intre cele trei tari. Asa se explica de ce vecinii de peste Dunare nu au inteles sa acorde drepturile cele mai legitime unei enorme mase romanesti, legata de Romania prin Dunare, axa permanenta de unire si existenta a neamului romanesc de-a lungul veacurilor. Din cauza acestei tendinte politice de a deznationaliza pe cei jumatate de milion de romani, fratii nostri timoceni, au ramas unicul grup etnic compact in Europa, fara scoala si biserica in limba materna. Romanii timoceni au dat si carne si suflet pentru renasterea nationala a tarilor vecine, dar pana in prezent gestul lor de cetateni loiali nu a fost inteles datorita unor conceptii straine de sufletul poporului sarbesc si bulgaresc si pe care l-au inventat diplomatia straina inspirata de ura si ganduri intunecate .» Suntem in 2007 si am putea spune ca Sandu Timoc vorbea la acea data ca si cand s-ar fi referit la conditia actuala a romanilor din Timocul sarbesc si bulgaresc. Diplomatia romana ar fi putut schimba macar ceva dupa 1989 ? Cu siguranta ca da, iar daca nu s-a intamplat asa sa fi fost oare din indolenta, din rea vointa si tradare de neam sau pur si simplu prostie? Poate vom apuca in aceasta viata, a noastra si a lor, sa avem un raspuns. Framantarea diplomatilor insa pentru agoniseala proprie si loisir pe banii statului i-a tinut departe de problemele pe care comunitatile romanesti din jurul frontirelor le au si le ridica la Bucuresti de mai bine de 15 ani, incercand, daca nu sa le musamalizeze, atunci sa le ignore sau si mai rau, sa le « rezolve » in favoarea altora... Revenind insa la lucrarea de fata, editia este ingrijita de istoricul Christian Capinaru, fost expert in cadrul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, care isi manifesta speranta ca in ceasul cel din urma autoritatile celor doua state unde timocenii traiesc, sa inteleaga ca acordarea drepturilor elementare este o obligatie si un drept garantat de normele internationale, la fel cum si in Romania minoritatile sarba si bulgara se bucura de drepturi inca de pe vremea comunismului. « Eroii cantecelor batranesti de pe Timoc apar si in baladele romanesti de dincolo de Dunare, dupa cum eroi ai poeziei populare din Oltenia si Banat sunt prezenti si in cantecele romanilor de pe celalalt mal al fluviului. Cartea subliniaza rolul romanilor timoceni de punte de legatura intre cultura romanesca si sud-slava, sarba si bulgara », mai subliniaza prof. Dr. Stelian Brezeanu, in cuvantul inainte al acestei a doua editii. NOTA EDITORULUI Românii din Timoc fac parte din categoria românilor uitaţi, a românilor cenzuraţi. Trataţi cu indiferenţă în perioada interbelică, „ascunşi” cu grijă în perioada comunistă, fără şcoală şi biserică în limba română, lipsiţi de cele mai elementare drepturi de către autorităţile sârbe şi bulgare, care au ajuns să le nege chiar şi existenţa, ei şi-au păstrat identitatea de români prin folclor. I-am cunoscut prima dată acum aproape zece ani, când, în calitate de expert guvernamental am vizitat Timocul sârbesc, sau Tribalia Occidentală, cum mai este cunoscută. Pe Valea Mlavei, de la Pojarevac (Passarowitz sau Podu Lung) până la Bor am întâlnit o lume românească necunoscută mie până atunci. Am vizitat apoi localităţile româneşti Slatina, Gamzigrad, Valaconie (Valea cu Anini), Zlot, precum şi comunitatea românească din Zaicear. Toţi vorbeau o frumoasă limbă românească cu accente arhaice. În anul următor am fost consultant de specialitate pentru filmul documentar realizat de Tudor Artenie şi difuzat de televiziunea română „Prea aproape şi prea departe de noi – Românii din Iugoslavia”. Între 1999 – 2000 am cunoscut românii din dreapta Timocului, din Tribalia Orientală sau Timocul Bulgăresc, unde locuiesc în 31 de sate din jurul Vidinului, dar şi în circa 70 de sate de-a lungul Dunării. Am fost profund impresionat de tradiţiile păstrate, de portul popular, de cântecele şi jocurile populare, pe care am putut să le admir la ediţiile a II-a, a III-a şi a IV-a a Festivalului Folcloric Internaţional de cântece şi dansuri vlahe-române de la Rabova şi Vidin (la ediţiile a II-a şi a III-a fiind co-organizator). În aceste circumstanţe l-am cunoscut pe dl. Cristea Sandu-Timoc, o legendă vie a românilor din cele două Timocuri şi care şi-a dedicat viaţa cauzei românilor de la sud de Dunăre. Cărţile Domniei Sale: „MĂRTURII DE LA ROMÂNII UITAŢI”, Editura Astra Română, 1995, „TRAGEDIA ROMÂNILOR DE PESTE HOTARE”, ediţia a II-a (revăzută), Editura Astra Română – Timişoara, 1996 sau „VLAHII SUNT ROMÂNI” documente inedite, Editura Astra Română – Timişoara, 1997, au fost scrise, după cum îmi mărturisea, „cu gândul că vor putea fi de folos în primul rând politicienilor noştri, mai ales parlamentarilor, dar şi marelui public, care ar vrea să se informeze despre existenţa românilor din afara graniţelor ţării, despre care, la drept vorbind, se ştie prea puţin sau aproape nimic.” Dar ce roman e viaţa acestui luptător! Copil fiind, trece înot Dunărea şi face şcoală românească la Turnu Severin şi la Craiova, visul lui fiind să deschidă şcoală românească în satul său natal, Alexandrovăţ – Zlocutea din Serbia, vis neîmplinit nici până azi! Condamnat pentru vina de a fi mers în România pentru a învăţa să scrie şi să citească româneşte, cu domiciliu forţat, culege balade şi poezii populare din Timocul sârbesc şi din cel bulgăresc, pe care le publică în 1943 cu sprijinul lui Iuliu Maniu, al dr. Nicolae Lupu şi al profesorului Nicolae Cartojan, care şi prefaţează lucrarea! Acum, la aproape 70 de ani de când au fost culese, Poeziile populare apar într-o noua ediţie intitulată, la cererea autorului, „POEZII POPULARE DE LA ROMÂNII DIN TIMOC – NORD-ESTUL SERBIEI ŞI NORD-VESTUL BULGARIEI”. Am corectat tacit greşeli de tipar sau de ortografie strecurate în prima ediţie, dar am păstrat, pentru întreg corpul culegerii, grafia acesteia pentru a conserva elementul de autenticitate al limbii curate româneşti vorbită de românii din Timoc. Reedităm această carte şi cu speranţa ca autorităţile ţărilor în care trăiesc cei circa un milion de români din cele două Timocuri să le recunoască dreptul la existenţă. De asemenea să înţeleagă faptul că în noua conjunctură europeană, minoritatea română este o punte de legătură între ţara ai căror cetăţeni loiali sunt şi ţara mamă, beneficiind, pe bază de reciprocitate, de aceleaşi drepturi de care se bucură în România minorităţile sârbă şi bulgară. O viaţă dedicată românilor timoceni: CRISTEA SANDU-TIMOC ! Născut la 8 septembrie 1916 în localitatea româneasca Zlocutea, pe Timoc, în Bulgaria. Trei ani mai târziu această localitate trece împreună cu altele 8 (dintre care 7 erau curat româneşti şi una bulgărească!) în componenţa Serbiei şi i se schimbă denumirea în Aleksandrovac. Ce roman e viaţa acestui luptător! Copil fiind, trece înot Dunărea şi face şcoală românească la Turnu Severin şi la Craiova, visul lui fiind să deschidă şcoală românească în satul său, vis neîmplinit nici până azi! Pentru vina de a fi mers în România pentru a învăţa să scrie şi să citească româneşte a fost condamnat cu domiciliu forţat. A cules balade şi poezii populare din Timocul sârbesc şi din cel bulgăresc, pe care le-a adunat într-un volum care a fost publicat în 1943 cu sprijinul lui Iuliu Maniu, al dr. Nicolae Lupu şi al profesorului Nicolae Cartojan, care a şi prefaţat lucrarea. La aproape 91 de ani, dl Cristea Sandu Timoc e la fel de activ în susţinerea cauzei românilor timoceni!

Romanii din Serbia subiect al discutiei Basescu-Tadici

foto: presedintele Basescu alaturi de presedintele Serbiei, Boris Tadic

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
08 iunie 2007 Cu ocazia participarii la Forumului regional al sefilor de state din sud-estul Europei „Diversitatea culturala – punte intre patrimoniul cultural si cultura viitorului”, care se desfasoara in perioada 7-8 iunie, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a avut convorbiri bilaterale cu presedintele Serbiei, Boris Tadic, prilej cu care presedintele roman a discutat cu acesta despre situatia romanilor din Serbia, in special a celor din Timocul Sarbesc. De asemenea, Traian Basescu a mai discutat si cu presedintele Republicii Macedonia, Branko Crvenkovski, cu presedintele Bosniei si Hertegovina, Nebojsa Radmanovic, cu presedintele Muntenegrului, Filip Vujanovic si cu Directorul General al UNESCO, Koichiro Matsuura. Revenind la intalnirea presedintelui Romaniei cu presedintele sarb Boris Tadic, Departamentul de Comunicare Publica al Presedintiei relateaza faptul ca discutiile dintre cei doi au vizat teme de interes comun, precum problema Kosovo, minoritatea romana din Serbia si imbunatatirea relatiilor economice bilaterale. In ceea ce priveste viitorul provinciei Kosovo, seful statului roman a reiterat pozitia tarii noastre de a se face tot posibilul pentru identificarea unei solutii negociate, in care sa se regaseasca punctele de vedere ale ambelor parti direct implicate. Reamintim ca Serbia nu a recunoscut inca Consiliul National al Rumanilor din Serbia, for care reuneste cele mai importante organizatii romanesti din Timoc, si cu toate ca romanii din Timoc au ajutat in recentele alegeri parlamentare, Partidul Democrat a lui Tadici, nu sunt semne ca democratii de la Belgrad si-ar respecta promisiunile facute, legate de comunitatea romaneasca. In cazul in care lucrurile vor sta asa cu siguranta Tadici va fi sanctionat de electoratul romanesc la viitoarele alegeri prezidentiale.

Oraşul Negotin a primit vizita ambasadorului României, Ion Macovei şi a ambasadorului Ciprului, Homer A. Avromatis

În data de 29.05.2007. ambasadorul României ,domnul Ion Macovei şi ambasadorul Ciprului, Homer A. Avromatis, au vizitat oraşul Negotin.

Ambasadorul României a declarat în data de 30 aprilie că, până în septembrie 2007 “Zilele EU“ vor fi ţinute în 30 oraşe din Serbia şi excelenţa sa a ales oraşele Negotin şi Vârşeţ pentru prezentarea noilor tendinţe europene.
În sala mică a Consiliului local din Negotin a avut loc întălnirea cu reprezentanţii Uniunii Întreprinzantorilor Privaţi şi cu funcţionarii orasului Negotin. Dupa această întâlnire a avut loc vizita la Galeriile şi Atelierele “Firul”, a fost vizitat locul natal al compozitorului Stevan Mokraniaţ şi conacul familiei Todorovic.

La prânz delegaţia a vizitat Liceul de matematică-fizică din Negotin prilej cu care elevii au pus întrebări în limba engleză despre Uniunea europeană, despre limbile de circulaţie europeană şi cele folosite în cele două ţări vecine Serbiei.

Înainte de prânz cei doi ambasadori împreună cu primarul Negotinului, Radmila Gerov, au ţinut o conferinţă de presă. La întrebarea ziaristului Timoc Press “de ce ati ales Negotinul ?", Excelenţa sa, domnul Ion Macovei, a spus că în Negotin trăiesc români. Trebuie recunoscut că pentru prima dată un înalt demnitar român a făcut un gest de afirmare a românilor din Negotin.

Dupa prânz, ambasadorul Ion Macovei a vizitat Federaţia Rumânilor din Serbia unde s-a întălnit atât cu reprezentanţii minorităţii româneşti din Negotin cât şi cu reprezentanţii din Cladovo şi Zaiecar, cu care a întreţinut un dialog deschis, de la inimă la inimă. Oaspetele Fedreaţiei Rumânilor din Sârbie la întălnirea cu ambasadorul a fost şi domnul Gheorghe Zbuchea, profesor la Universitatea de Istorie din Bucureşti.

Delegaţia din Negotin a fost alcatuită din Boian Aleksandrovic (Biserica ortodoxă română, Malainiţa - Negotin), Dr. Dragişa Kostandinovic - Traian (prim vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române - biroul din Cladovo), Slavoljub Gacovic (istoric - Zaiecar), Duşan Pârvulovic (directorul Federaţiei Rumânilor din Sârbie, cu sediu în Negotin) şi alţii.

În Negotin sunt sediile Protopopiatului DACIA RIPENSIS, Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne şi a Federaţiei Rumâne din Sârbie.

agenţie de presa Timoc Press