UN RAPORT CONFIDENTIAL AL AMBASADEI ROMANE DE LA SOFIA DIN 1940

Sofia, 28 Martie 1940

No.891

O statistica a romanilor

din regiunea Vidinului.

CONFIDENTIAL

Anexe : doua

Domnule Ministru,

In vederea lucrarilor noastre de documentare si propaganda,

socotesc de interes sa transmit Excelentei Voastre o statistica a

romanilor din Nordul Bulgariei, intocmita după evaluari proprii

serioase de un fruntas roman din regiunea Vidinului, devotat

cauzei nationale şi bun cunoscător al acestor chestiuni. Statisti-

ca este insotita de o schita geografica cuprinzand comunele locui-

te de romani in tinutul Bulgaresc dintre Vidin si Timoc.

Dupa evaluarile din aceasta statistica, numarul total al

Romanilor din regiunea de nord a Bulgariei (exceptand deci pe aro-

manii din Sud) se ridica la circa 130.000 de suflete, din care, circa

50.000 numai în regiunea propriu zisa a Vidinului.

Aceste date pun in lumina cat de nesincera este statistica

Oficiala bulgara, care, desi în 1926, mai recunoştea existenta a

83.746 romani (dintre cari 42.144 in regiunea Vidinului) , indica

in 1934 existenta a numai 16.405 romani )din care 1213 la Vidin).

Excelentei Sale

Domnului Gr. Gafencu

Ministru al Afacerilor Straine

etc. etc. etc. Bucuresti

Îmi propun a completa datele sumare din statistica, aci anexata prin cifre mai amănunţite, si prin alte elemente asupra stării actuale a minorităţii romane din Bulgaria. Lucrările începute in acest scop de persoanele de încredere de care dispun vor reclama insa câtva timp, din cauza dificultăţilor si precauţiilor legate de cercetarea la fata locului.

Daca Excelenta Voastră va fi de acord, sugerez ca aceasta statistica sa fie transmisa, in copie, Ministerului Propagandei si Ministerului Minorităţilor.

Primiţi, Va rog, Domnule Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.

Anexa la № 1709/1940

Romanii din regiunea Plevnei locuiesc in urmatoarele 17 sate, despre cari vorbim mai jos:

1) Gaureni (Gavreni - Milcovita) compus din 525 gospodarii, cu un total de 3800 ha. teren arabil, distribuite astfel : 25 gospodarii cu un total de 500 ha.; 300 gospodarii cu un total de 2400 ha.; 100 gospodarii respectiv 400 ha. si 100 gospodarii cu 200 ha.

Locuitorii in numar de 3125 dintre cari 52 bulgari. Aproape toti se ocupa cu agricultura; vreo 100 lucreaza pe la gara Gaureni sau pe la morile din apropierea satului. Romani cu constiinta nationala - oameni de incredere: Florea Piliciu, Ion Caraman, Tudor Cerceleanu, Cristea Mota, Anghel Florea, etc..

2) Belina(Belene):560 gospodarii cu un total de 4500 ha.pamant arabil din care 1500 ha. sunt supuse inundatiilor in timpul revarsarii Dunarii. Repartitia pamantului este aproximativ in acelasi procent ca mai sus. 3500 locuitori dintre cari 400 bulgari; ocupatia zilnica este agricultura si pescuitul.

3) Samovit, 250 case, 2.000 ha. teren arabil si 1400 locuitori romani, afara de 25-30 functionari in gara, port si primarie. Repartitia pamantului este aceeasi de mai sus. Oameni de incredere Pascu Gateaga, Nicolae Tarsoaga, Oprea Badea, G. Popa.

4) Cercovita: 200 case si 2100 ha. pamant arabil ; repartitia pamantului ca mai sus ; 1100 locuitori dintre cari 80 colonisti macedoneni, toti agricultori. Oameni de incredere: Stoica Pastramagiu, Petre Marin, Dumitru Garleanu etc..

5) Chamleu(Samleu- Samlievo, astazi Dolni Vit): 215 gospodarii cu 2250 ha. pamant arabil din care 200 ha. teren inundabil, folosit ca livezi. Repartitia pamantului este in acelasi procent. 1300 locuitori, inclusiv 500 bulgari. Casatorii intre romani si bulgari nu se fac. Ocupatia principala este plugaria. Oameni de incredere: Dascalul Checheru, Costica Pescaru, Linca Zilca.

6) Debovul(Debovo) , 250 gospodarii cu 2050 ha. pamant arabil. Distribuirea pamantului dupa acelasi procent. 2000 locuitori dintre cari 150 bulgari si 180 tatari. Ocupatia zilnica este plugaria. Casatorii pe natiuni. Romani de incredere Ion Balascu, Marin Bica, Mitre Balagea.

7) Gulentii (Gulianti):800 gospodarii cu 4500 ha. pamant arabil distribuit in acelasi procent. 4700 locuitori din cari 1800 romani, restul bulgari,bejenari, turci si tigani. Romanii sunt plugari, carciumari si lucratori la gara Gaureni(Gavren). Sunt rare cazurile de casatorie intre romani si bulgari (4-5%). Romanii de aici inclina spre deznationalizare. Oameni de incredere: Mihail Deca, Tudor Scilea, Gheorghe Lungan, Gheorghe Besica.

8) Magura(Zagrajden): 350 de gospodarii cu 3070 ha., repartizati in acelasi procent. 2000 locuitori dintre cari 650 Bejenari ; casatorii pe natiuni. Romanii sunt plugari si progreseaza in urma construirii digului ce opreste inundatiile; scopul construirii digului este imbunatatirea pamantului pentru colonizarea refugiatilor din Dobrogea. Oameni de incredere: Gheorghe Bulic, Mitre Tuca, Radu Moraru, Ion Totolan,

9) Cercelanii(Dabovan): 300 gospodarii cu 2500 ha. pamant arabil cu aceeasi distributie procentuala. 1850 locuitori dintre cari 650 bejenari din toate colturile peninsulei. Nu se fac casatorii intre romani si bulgari. Romanii sunt plugari dar traiesc in conditii grele, lucrand si pamantul refugiatiilor colonisti carora nu le place munca. Romani de incredere: Chivu Popa, Oprea Baros, Nedelea Stan, etc...

10) Ghighii(Ghighen): 900 gospodarii cu 5800 ha. pamant arabil cu aceeasi distributie procentuala. Romani 1250, restul (pana la 5178),bulgari, (+tigani si turci) si refugiati, toti ocupandu-se cu agricultura. Casatorii intre romani si straini - 20%. Deznationalizarea se face intr-un ritm rapid. Din acest sat au terminat medicina( si) teologia, in Romania ca bursieri, 4 romani cari revenind in Bulgaria nici n'au mai dat prin locul natal si gasind ca este mai bine sa fie cat mai departe de aici, au trecut in sudul tarii unde, se vede ca le merge bine treaba - tacand. Oameni de incredere: Popa Cristea (scos din serviciu), M... Tiscuci.

11) Malana(Ghighensca mahla azi Iskar) : 250 case cu 2200 ha. pamant arabil distribuit in acelasi procent. 1750 locuitori dintre cari 250 bulgari, restul romani. Ocupatia este plugaria; nu se fac casatorii intre romani si bulgari.

Pentru comunele: Copriva(Coprivca azi probabil Lenkovo=1612 locuitori: 1142 romani+570 bulgari la 1940), Siacova(Sijakovo=402 romani si403 bulgari la1940), Ermenlui (Dragos Voivoda= 1172 locuitori romani la 1940), neavand la dispozitie cifre si diferite date, nu putem spune nimic.

La fel si pentru cele 4 comune din plasa Plevna: Varbovita(cu 416 romani si 1392 bulgari in 1940), Mahalata( noua denumire n-o cunosc, cu 2930 romani si 2917 bulgari in 1940), Martvita(azi Podem, cu 1200 romani si 1196 bulgari in 1940) si Slavovita (cu 1196 romani si 1190 bulgari in 1940)

In toate aceste sate pomenite mai sus sunt scoli construite noui, moderne, bine intretinute. In ultimele 2 decenii[1920-1940] nici un copil nu poate fi scutit de scoala pana la varsta de 15 ani. Este interzis tuturor copiilor sa vorbeasca in alta limba, afara de limba bulgara.

Relatiile intre romani si bulgari ar fi inca prietenesti, daca nu ar exista purtarea miseleasca a refugiatilor si a autoritatilor de tot felul.

Romanii batrani nu stiu carte; cei tineri 30-40% cunosc limba bulgara; tinerii pana la 20 ani cunosc toti limba bulgara.

Carte romaneasca stiu foarte putini - 5%; in anumite comune procentul este mult mai mic; recordul il detine satul Gavren (Gaurenii) cu vreo 10%.

Romanii minoritari din aceasta regiune nu sunt tratati la fel cu conlocuitorii lor bulgari, de catre autoritatile administrative, financiare, scolare, fiscale si chiar de justitie. Scopul se vede clar - romanul sa nu reuseasca niciodata, in nici o directie. "Jubata da si znas ghiolat" = "fiecare broasca sa-si cunoasca locul"; aceasta este conduita autoritatilor fata de romani, exprimata de un fost Director de regiune. De aici, romanii cu constiinta nationala nu pot ajunge la nici o demnitate pentru ca sunt sabotati chiar in viata lor particulara, lasand la o parte aspiratia pentru cea mai mica functie sociala. Sunt comune in cari romanii nu pot fi nici paznici de camp. In nici o comuna in care locuiesc romani, locul de primar, notar, secretar, etc. nu poate fi ocupat de o persoana din satul respectiv, fie chiar de origine bulgara. Functionarii din comune sunt adusi din alte parti, dintre cei mai aprigi sovinisti, socotiti ca buni deznationalizatori.

Inlocuirea romanilor s'a inceput din 1935. Acum[in 1940] nu se mai gaseste nici unul, afara de 2 intelectuali: unul care si-a schimbat numele in "Tvetan" din Florea si celalalt, un omorator de copii si femei in Serbia, prin 1915; el face parte din randurile celor 600 ceruti, pentru a fi judecati, de justitia jugoslava dupa razboi.

Populatia romaneasca din Bulgaria nu are o intelectualitate in adevaratul sens al cuvantului. Sunt vreo 50 persoane iesite din gimnazii si alte scoli superioare, dintre cari 4 licentiati ocupandu-se cu avocatura. Ultimii sunt definitiv pierduti pentru cauza romaneasca; fiind casatoriti cu bulgaroaice, nici nu mai vorbesc romaneste, iar copiii lor nu cunosc deloc limba romaneasca. Dintre intelectualii absolventi de gimnazii, 5-6 sunt invatatori rurali trimisi in interiorul tarii si spre granita Turciei. Si acestia sunt casatoriti cu straine si deci nu pot fi socotiti buni romani. restul sunt priviti cu neincredere de autoritati si de aceea, neputand sa ocupe vreo functiune, se ocupa cu ce gasesc: cooperatori, negustori etc.. asteptand ziua in care vor reinvia partidele politice, ceea ce le va da posibilitatea sa se ridice. Afara de 5 - 6 insi, restul cauta pe cat s'ar putea sa-si ascunda originea, fiindu-le rusine, si apoi nu-i nici un folos sa fii "valah" sau "tigan", dupa cum sunt numiti romanii aici; ei se opun schimbandu-si numele si nici nu vor sa vorbeasca romaneste. Situatia nenaturala si ridicula a acestor intelectuali nenorociti produce o impresie de deznadejde pentru romani. Influenta morala aspra copiilor si tineretului iesit din scoli este si mai mare, acestia urmand sa studieze in scoli straine, mergand pe calea unei deznationalizari sigure. Merita subliniat faptul urmator: Comuna Gaureni are 600 elevi si 22 invatatori. Dar elevii au ajuns buni spioni in familiile lor; ei fac raporturi aratand cand si cine a vorbit romaneste in casa la ei. Evident e ca statul (bulgar) se ocupa serios de educatia minoritarilor.

In bisericile in care preotii, inainte de 1935 erau romani si faceau serviciul divin in romaneste, acum nu se mai aude nici o vorba romaneasca; preotii sunt prigonit sau stramutati in interiorul tarii si inlocuiti cu bulgari sovinisti. Nici o exceptie nu se face la botezul copiilor; fiecare copil primeste un nume slav sau huno-turanez. Bietele femei sunt batute in biserici de popa, dar aceste gesturi nu mai produc nici o impresie. Nici o vorba romaneasca in biserica, scoala, primarie, carciumi, unde 3 - 4 dascali isi petrec orele de lucru, stand de paza succesiv, pe strada si in diferite locuri, pentru a auzi daca cineva vorbeste romaneste.

Cantecele romanesti au disparut din case si curti. Tineretul chiar nici nu mai canta stiind din experienta ca va fi dus la primarie si batut fara mila.

Administratia comunelor este jalnica. Nici o idee si nici o initiativa pentru imbunatatirea starii materiale a locuitorilor; ceva mai mult: amenzile si persecutiile nu se mai termina. Saracirea si apoi dezmostenirea sateanului roman, este telul bulgarilor, iar mijloacele pentru atingerea lui nu se aleg. Aducand 10.000 colonisti bulgari din Dobrogea, Macedonia si din interiorul tarii, luand islazurile si pamanturile comunale si scolare pentru improprietarirea lor, romanii s'au vazut stramtorati, nedreptatiti si lasati de statul vitreg la dispozitia navalitorilor colonisti care au ca scop subjugarea si nimicirea lor, fiind ajutati in aceasta directie de toate autoritatile civile si militare. Din partea romanilor nici o reactiune pentru ca orice miscare este pedepsita, ilegal,asa cum bulgarii stiu sa pedepseasca. rezistenta lor se exprima prin tacere, rabdare, asteptand ceva.

Putinii consilieri comunali romani, numiti sau alesi de autoritati, dintre cei mai decazuti, sunt adevaratii tradatori ai neamului. pentru a-si pastra linistea si legaturile cu autoritatile bulgare, ei sunt dispusi la tot felul de lingusiri si chiar tradari. Cazul cu decizia Consiliului comunal din Gaureni prin care s'a votat internarea a 8 familii fruntase romanesti a caror copii invata la Scoala romana din Sofia, fapt la care au fost impinsi de autoritatile bulgare.

Romanii, pe cari autoritatile politienesti ii stiu ca au sentimente romanesti, sunt urmariti in toate miscarile lor si tratati ca propagandisti si spioni. Ei nu se bucura de sprijinul acordat de legile bulgare supusilor bulgari; in aceste cazuri legile sunt socotite dosare politienesti pline cu nimicuri, iar ca rezultat: sabotari, internari, batai, etc...

Marea majoritate a romanilor, buni muncitori si cetateni loiali, suferind toate nedreptatile ce li se impun de imprejurari, privesc nedumeriti, fara a pricepe, cum de au meritat acest tratament neomenesc din partea Bulgariei pe care au avut-o toti si o au, ca patrie natala naturala, nestiind nimic despre Romania care pentru ei a fost pana curand "terra incognita". Auzi o sumedenie de intrebari: "ce este cu noi", pentru ca "a ajuns cutitul la os" etc.. Nimeni nu indrazneste sa puna speranta in patria mama, fiind convins ca Romania este indiferenta de soarta romanilor de peste Dunare.

O dezmintire a acestei triste constatari nu este data de nimeni, afara de putinii luptatori cari joaca rolul de fermenti ai neamului aici. Acestia, desi nu au contact cu Romania, nestiindu-i gandul, lipsiti de mijloacele necesare in lupta grea ce duc, neavand nici un sprijin sufletesc si moral, ajungand intr'o situatie aproape ridicula fata de ignoranta si obscuritatea masei; de aici si neincrederea in ei, mai ales cand este privita chestiunea prin prisma evenimentelor de astazi; ei stau la pozitiile lor.

Este o taina publica, ca acestor Romani constienti de neam, li se pregateste o groaznica ispita in caz de incaierare intre ambele state. Se stie precis ca o multime de familii vor fi internate in munti, ca aceia cari vor ajunge teferi la destinatie ... sa moara de foame. Este de crezut si zvonul ca se va proceda in felul urmator cu romanii mobilizati; ei vor fi pusi intre doua focuri: al inamicului din fata si al bulgarilor din spate. Cunoscand mentalitatea bulgara, este de crezut ca dansii vor da o astfel de rezolvare problemei minoritare romane, care pentru ei nu exista oficial; odata pentru totdeauna, - pe cale miseleasca dar sigura.

Romanii in genere nu si-au parasit pana acum limba si nici neamul, mai ales batranii si tineretul, insa copiii sunt pe calea deznationalizarii. Datorita nestiintei de carte si necunoasterii limbii oficiale, care pentru ei nu exista acum 20 de ani [adica pana prin 1920], batranii au putut pastra tot ce este specific romanesc. Pericolul ce ameninta pe romanii minoritari, trebuie inlaturat cu orice pret; in caz contrar si cei darji vor fi cuprinsi de indiferenta, disperare si apatie.

Daca cineva si-ar spune ca scop sa afle situatia, starea sufleteasca a romanilor din regiune prin o ancheta, acest lucru trebuie facut nu in prezenta autoritatilor bulgare, caci in acest caz romanismul va fi combatut definitiv. Pana cand nu se va face o ozonare a atmosferei in care vegeteaza romanul, pana atunci nu se poate astepta un rezultat satisfacator.

ROMANII DIN BULGARIA

la 1940

№ crt.	TINUTUL VRATA	Noua numire a satului	Romani	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observatii
	Plasa VIDIN
1.	VIDIN (oras)		6200	12399	958	1500 (romani)
2.	MUSUMANE	General Marinovo	442	-
3.	GUZALIA	Pesacovo	418
4.	BALEI	-	982	-	810	810
5.	BREGOVA	Bregovo	5460	-	4503 (Impreuna cu Balei)	4710	c.4500 in anul 2000
6.	COSOVA	Cosovo	1158	-	629	965	c.500 in anul 2000
7.	VLAŞCA RACOVITA	Cudelin	433	-	394	430
8.	RACHITNITA		1776	-	914	1345	c.1200 în anul 2000
9.	GÂRŢI	Gradeţ	2010	2030	240	300
10.	PLACUDER	-	440	-
11.	MOLĂLÂIA	(Drujba), Sf. Petăr	994	-	641	810
12.	GÂMZOVA	Gâmzovo	2441	-	1770	2070	c.1800 în anul 2000
13.	DELEINA		1123	-	645	815
14.	CIOROCALINA	Calina	158	-
15.	TIANUŢ	Tianovţi	626	-	381	470	c.300 în anul 2000
16.	ŞEF (ŞEU)	Antimovo	1423	-	739	985
17.	CĂPITĂNUŢ	Capitanovţi	1774	-	1244	1520	c.1000 în anul 2000
18.	CHERIMBEG (KIRIMBEG)	(Ţar Borisovo) Pokraina	2547	-	1687	2060
19.	VÂRFU	Vrv	2148	-	1967	2200	c.700 în 2000
20.	NOVO-SELO (Satu-Nou)		4542	-		70
21.	FLORENTIN	-	1201	-	747	970
22.	GUMĂTAREŢ	(Evdochia) Gomotarţi	1976	-	1400	1675	1200 în anul 2000
№ crt.	TINUTUL VRATA Plasa VIDIN	Noua numire a satului	Romani	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observatii
23.	COSAVA		1212	-	946	1150
24.	CUTOVA	Cutovo	1781	-	1015	1355
25.	STANOTARN	Slanotran	1423	-	799	1075
26.	HALVAGII	Maior Uzunovo	1075	-	666	850
27.	NEGOVANAUTI	Negovanovti	1586	-	1050	1265
28.	CIUNGURUS	Vinarovo	724	1448
29.	IASEN		905	-	648	765
30.	COILOVA					770	din 1918 –la Serbia

Plasa CULA

31.	BOROIVAT	Borilovet	889	-	611	720
32.	FUNDENI	Canit	173	-	113	140
33.	PERILOVEŢ		614	-	478
34.	RABOVA	Rabrovo	2454	-	1685	2030	c.650 în anul 2000
35.	GRATCOVSCHI COLIBI		415				c.125 în 1995
35 bis.	GRADSCOVA				1370	2030	din 1918 – la Serbia
36.	HALOVSCHI COLIBI		17
36 bis.	HALOVA					1450	din 1918 – la Serbia
37.	SIPICOVSCA MAHLA		144
37. bis	SIPICOVA					1260	din 1918 – la Serbia
38.	BOSNIACUL DIN VALE	Dolni Topolovat	464			350
39.	CALINIC		1104	-	603	815
40.	BOSNIACUL DIN DEAL	Gorni Topolovat	1020	-	664	875
41.	IASENOVATUL MARE					1090	din 1918 – la Serbia
42.	IASENOVATUL MIC					915	din 1918 – la Serbia
43.	TARNOMASITA					840	din 1918 – la Serbia
44.	ZLOCUTEA					850	din 1918 – la Serbia

№ crt.	TINUTUL VRATA Plasa LOM	Noua numire a satului	Romani	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observatii
45.	ARCEAR					120
46.	BELOGRADCIK					50
47.	DUNDUCOVO					240
48.	VLASCA MAHALA	?	993	-		430
48.	GORNI TIBER		1905	-		1320
49.	DOLNI TIBER		1115	-
50.	CIUCIAN	Stanevo	610	100	346	440
51.	CALUGHER MAHLA	Zlatyia	100	1758	883	140
51 bis.	CULE MAHALA	Zlatyia	1942	-	920	1270
52.	ORSOAIA		1237	-		360

Plasa RAHOVA

53.	RAHOVA	Oreahovo	2194	4380	700ro.
54.	BUCHIOVTI		500	4147
55.	GLOJENE		1000	2703	450ro+1267bg	510
56.	HARLET		1266	-	1255ro.	1580
57.	BUTAN		1500	2851	1000ro+1270bg	1350
58.	SARBENITA	Sofronievo	3845	-	1500ro+700bg.	1795
59.	COZLODUI		7566	-	2800ro+1130bg	3250
60.	BESLII	(Boril) Baikal	2010	-	1100ro	1390
61.	LECOVET		1159	-	612ro	740
62.	CRUSOVENE		4243	-	1800ro+832bg.	1875
63.	GORNI VADIN		1571	-		985
64.	DOLNI VADIN		1165	-	2075 împreună cu Gorni Vadin	760
65.	OSTROV		4076	-		670

№ crt.	ŢINUTUL VRAŢA Plasa VRAŢA	Noua numire a satului	Români	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observaţii
66.	COSTEL		?	?	?	105ro.
67.	GABARE		?	?	60ro+1653bg.	65ro.
68.	LILIACE		?	?	159ro+13armâni+1151bg	165ro.
69.	LITACEA		?	?	?	80ro.
70.	MRAMOREN		?	?	138ro+13armâni+707bg.	145ro.
71.	OHODEN		?	?	?	60ro.
72.	PESTENE GORNIO		?	?	?	65ro.
73.	SUHACEA		?	?	?	50ro.
74.	TISCOVITA		?	?	?	60ro.
75.	TLACENE		?	?	?	75ro.
76.	VARBESNITA		?	?	35ro.+ 984bg.	45ro.
77.	VARBITA		?	?	75ro.+ 963bg.	80ro.

№ crt.	ŢINUTUL PLEVNA Plasa NICOPOL	Noua numire a satului	Români	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observaţii
78.	NICOPOL(oraş)		1680	3360
79.	GHIGHENSCA MAHLA	Iskar	1006	-	452ro+373bg.	590
80.	GHIGHEN		5178	-	715 ro.+1880 bg+ 100turci+145ţigani	850
81.	GULIANTI		2758	1379	1094ro+605bg+ 96turci	1500
82.	CERCELANI	Dabovan	1489	150	751 ro	875
83.	MAGURA	Zagrajden	1758	200	952 ro	1210
84.	COPRIVA		1142	570	274 ro+1300bg.	280
85.	SIACOVO		402	403	236 ro+ 71bg.	325
86.	DEBOVO		1951		598ro + 203bg+452turci	710
87.	ERMENLUI	Dragos-Voivoda	1172		329ro	615
88.	CERCOVITA		778		331ro.	410
89.	GAURENI	Gavreni	3330		1946ro	2400
90.	SAMOVIT		1784		1000ro.	1400
91.	SAMLIEVO	Dolni Vit	1276		479ro+ 354bg	585
№ crt.	TINUTUL PLEVNA Plasa PLEVNA	Noua numire a satului	Romani	Bulgari	G.Weigand la 1900	Leon T. Boga la 1910	Observatii
92.	VARBOVITA		416	1392
93.	MAHALATA		2930	2917
94.	MARTVITA	Podem	1200	1196	406ro+595bg+ 176slovaci	535
94.	SLAVOVITA		1196	1190

Plasa SVISTOV

95.	BELENE		3128	3000
96.	VADIM		1950