TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

luni, 16 iunie 2008

Rusaliile la românii din Serbia

Novi-Sad, Serbia/ Romanian Global News luni, 16 iunie 2008


Rusaliile sunt o mare sărbatoare pentru toţi ortodocşii, românii din Serbia, care au sărbătorit şi ei cu evlavie această sărbătoare. Astfel, duminică, 15 iunie 2008, la Rusalii, la Jitcoviţa (Zitkovica) a avut loc ediţia a doua a Festivalului ,,Joc rumânesc” pe care Comunitatea Locală l-a organizat cu sprijinul Adunării comunei Golubaţ (Golubac) şi a Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia, cu sediul la Negotin, transmite Romanian Global News.

Coorganizatorul Festivalului este şi Societatea de Limba Română din Voivodina care acţioneaza ca o micro Academie de Ştiinţă şi Artă a Românilor din Serbia. Această prestigioasă instituţie cultural-ştiintifică în fruntea căreia se gaseşte inimosul om de cultură, publicist şi reporter Lucian Marina, a asigurat ca la Festivalul de la Jitcoviţa să participe şi oameni de cultură din Voivodina, scriitori, umorişti, solişti vocali şi instrumentişti, Ansamblul folcloric din Torac ba chiar şi solişti vocali din România, precum renumita Valeria Arnăutu. A fost invitată şi Orchestra de Muzică Populară a Consiliului Naţional al Românilor cu sediul la Novi Sad. A fost invitat la Festival şi Excelenţa Sa Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad.

Conform Sfiintei Scripturi, în ziua Sfintelor Rusalii Sfântul Duh a fost trimis sub formă de limbi de foc peste ucenicii Mântuitorului Iisus Christos, întărindu-i în credinţa lor pentru ca, apoi, să tălmăcească cuvântul lui Dumnezeu popoarelor pagâne. Duhul Sfânt deschide o nouă dimensiune în viaţa Sfinţilor Apostoli, adică ,,ideologia nepătimirii, sau a unirii totale cu Dumnezeu”. Pentru prima dată se face simţită o noua formă a Sfântului Botez, adică Botezul cu Sfântul Duh.

Din iniţiativa tânărului animator cultural, Iviţa Glisici, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rumânilor din (Sud-Estul) Serbiei, cu sediul la Bor, în satul Jitcoviţa din comuna Golubaţ, cunoscută prin renumita cetate medievală care străjuieste la intrarea în defileul Porţilor de Fier, de anul trecut, Rusaliile din nou se organizează ca pe timpuri, cu Jocul mare, cântec şi voie bună.

Mai precis, anul trecut, în acest sat s-a organizat prima ediţie a Festivalului ,,Jocul rumânesc”. Subliniem, jocul rumânesc si nu jocul vlah sau valah. Iar, pentru aceasta nu era suficient doar romantismul şi trezirea naţională. Trebuia şi curaj şi sprijin în procesul de organizare, inclusiv şi de la prietenii din Banat.

Succesul obţinut la organizarea Festivalului ,,Joc rumânesc” parcă a făcut să le crească aripi organizatorilor şi precum, ucenicii lui Iisus, odată cu Pogorârea Duhului Sfânt au început să propovăduiască şi în limbile pe care, până atunci, nu le-au ştiut, la fel şi românii timoceni au început tot mai liber să vorbească în limba lor maternă, rumânească. Sfintele Rusalii se vor sărbatori cu evlavie şi în Voivodina, la românii din Banat, în special la Seleuş şi Deliblata iar, pentru petrovicienii, care la Rusalii sărbătoresc Hramul Bisericii, anul acesta Pogorarea Sfântului Duh este prilej şi de marcare a 200 de ani de la infiinţarea localităţii dupa sosirea românilor din Clopodia şi Sama Mare pe aceste meleaguri. La Petrovăsâla se vor derula mai multe manifestări laice şi un bogat program cultural-artistic la care vor participa membri ansamblurilor folclorice din mai multe sate din comuna Alibunar iar, luni, 16 iunie, în mod tradiţional au loc manifestările religioase prin care se sărbatoreşte Hramul Bisericii Ortodoxe Române.

Anul acesta, părintele protopop iconom stavrofor Constantin Suru, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Petrovăsâla i-a invitat la sărbatoare şi pe Preasfinţia Sa Daniil Partoşanu, episcop administrator al Bisericii Ortodoxe Române din Dacia Felix, precum şi pe Preasfinţia Sa Paisie Lugojanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, care vor oficia liturghia arhierească asistaţi de un sobor de preoţi din Banat.

Preasfinţia Sa Daniil şi Preasfinţitul Paisie, luni după amiază vor efectua o vizită arhierească şi la Deliblata, unde de Sfiintele Rusalii, de asemenea se organizează mai multe manifestări laice, lansări de carte, expoziţii de fotografii documente.

La Sfânta Liturghie care va fi săvârşită cu evlavie de epicopii şi preoţii care sunt urmaşii direcţi ai Sfinţilor Apostoli, în soborul de preoţi care vor asista Preasfiinţiei Sale Daniil, episcop-administrator al Bisericii Ortodoxe Române de Dacia Felix, se va găsi şi părintele protopop Boian Alexandrovici.



Demn de menţionat că parohul de Malainiţa şi Remesiana din Dacia Ripensis, de Rusalii, în satul Dušanovac, respectiv Gianova cum îl numesc românii timoceni din comuna Negotin, va sfinţi locul unde, prin punerea unei Sfinte Troiţe se preconizează unde se va construi o nouă Biserică Ortodoxă în sudul Dunării, unde slujba se va oficia în limba română.


3 comentarii:

Anonim spunea...

RUSALIILE LA ROMÂNII DIN SERBIA
Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile sunt o importantă sărbătoare creştină care, în acord cu Sfânta Scriptură, se prăznuieşte la 50 de zile după Paşti când se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Christos.
Rusaliile se sărbătoresc în mod tradiţional şi de românii ortodocşi din Voivodina, precum şi de românii de la sud de Dunăre, din Timoc, respectiv din Serbia de Răsărit. Astfel, în Banatul sârbesc, de Rusalii, deosebit de festiv va fi la Petrovasâla, Maramorac, Deliblata, precum şi în alte sate unde Pogorârea Duhului Sfânt este hramul bisericii ortodoxe, respectiv Rusaliile sunt sărbătoarea satului.
Iar, anul acesta, de Rusalii deosebit de festiv este la Seleuş unde se marchează 200 de ani de la construirea unei noi Biserici Ortodoxe Române şi, unde, cu prilejul sărbătoririi bicentenarului, duminică, slujba de Rusalii este oficiată de episcopul românilor ortodocşi din Serbia Prea Sfiinţia Sa DANIIL, într-un sobor de preoţi din Serbia şi România.

Anonim spunea...

În Timoc, duminică, 7 iunie 2009, părintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripenzis şi paroh de Malainiţa şi Remesiana oficiază slujba de Rusalii în satul Jitcoviţa din comuna Golumbăţ, prilejul cu care se dă şi un parastas, respectiv se pun coroane de flori la mormântele eroilor români din sat care şi-au pierdut viaţa în război, apărându-şi patria de cotropitori.
În această zi de sărbătoare alături de românii timoceni se vor găsi şi fraţii lor care sosesc din Voivodina, precum şi consângenii Români, Aromâni şi Valahi care sunt invitaţi să vină din Ţara-Mamă, România, dar şi din Timocul Bulgăresc, precum şi din Grecia pentru a participa la o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor de la Jitcoviţa. La prestigioasa manifestare culturală care deja în mod tradiţional se desfăşoară sub genericul ,,Joc românesc”, organizatorii au invitat şi pe fraţii lor istromâni din Istria, Croaţia care, însă, din motive de ordin financiar, anul acesta nu au putut răspunde pozitiv la invitaţie dar, vor participa la un proxim festival al românilor din Serbia.
Organizatorii acestui Festival Internaţional care s-a transformat într-o întâlnire de suflet a românilor din Balcani, sunt asociaţia românilor timoceni – Iniţiativa Culturală Română şi Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia.
Elanul tânărului entuziast Iviţa Glişici şi experienţa promotorului cultural Lucian Marina, constituie forţa motrice a acestei acţiuni de amploare, programatice şi cu ţeluri de lungă durată bine stabilite, proiect sprijinit de Comunitatea Locală Jitcoviţa, Adunarea comunei Jitcoviţa şi Consiliul Naţional al Rumânilor din Serbia (de Răsărit), cu sediul la Bor.
Între timp, interesele meschine, de grup şi financiare au contribuit ca, în Voivodina, liderii autoproclamaţi ai românilor din Serbia să de-a dovadă de faptul că nu au învăţat lecţiile istoriei şi au permis ca maxima ,,Divide et impera” să-i dezbine din nou în două tabere, nu numai pe intelectuali ci şi pe creatori şi pe animatorii culturali care, acum, doresc să organizeze, în paralel, două festivaluri de folclor a românilor din Serbia.
La Jitcoviţa, în schimb are loc doar un Festival, devenit internaţional şi la care se organizează şi o parada a porturilor şi un colocviu ştiinţific despre folclorul românilor din Balcani căci participanţii vor fi români, aromâni şi valahi din mai multe ţări. Astfel, anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor de la Jitcoviţa vor participa mai mult de 15 ansambluri folclorice ale românilor din sudul Dunării şi în plus oaspeţii lor care sosesc de la nord de Dunăre, din Banat şi Voivodina. O revelaţie va fi grupul vocal ,,Crişana” din Torac, care şi-a reluat activitatea şi pur şi simplu încântă interpretând cântece din bătrâni, autentice şi care sunt greu de interpretat dar, pe care profesorul Doru Ursu le-a importalizat lucrând cu flăcăii pe care i-a instruit şi animat pentru acest proiect. Locuitorii satului Jitcoviţa şi a numeroaselor localităţi româneşti din împrejurime aşteaptă cu nerăbdare Festivalul pentru a vedea cum vor evolua şi oaspeţii din Oltenia, Muntenia, solista vocală Valeria Arnăutu care vine special pentru Festival de la Bucureşti, apoi ansamblul folcloric din Craiova, oaspeţii din Grecia, Bulgaria …
Totodată, în vederea păstrării obiceiurilor şi cultivării obiceiurilor Iniţiativa Culturală Română din Jitcoviţa a lansat iniţiativa ca din acest an să se organizeze şi un campionat la tradiţionalul joc românesc ,,Poarca“ (Cacica). I

Anonim spunea...

Societatea de Limba Română care, în anii precedenţi, deja a organizat, în Voivodina, competiţia ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA“ (care a participat şi la Festivalul de la Calattis şi ,,Miss Diaspora“ de la Mangalia), acum, a convenit cu coorganizatorii de la Jitcoviţa ca, la această prestigioasa manifestare culturală să fie aleasă ,,ROMÂNCA– MISS SERBIA“, precum şi cea mai frumoasă participantă adică ,,MISS FESTIVALULUI“ (inclusiv din rândul participantelor din străinătate). Pentru Concursul Naţional ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA“ a fost asigurat şi sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad, precum şi a prestigioaselor instituţii culturale ,,LIBERTATEA“ din Panciova, Institutul Cultural Român cu sediul la Zrenianin şi Societatea (Fundaţia) de Etnografie şi Folclor a Românilor din Voivodina.
Evident, Societatea de Limba Română, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia şi de data aceasta a reuşit să întrunească forţele creatoare ale românilor din nordul şi sudul Dunării în vederea asigurării unei unităţi mai mari în cuget şi simţiri, a promovării românismului şi păstrării identităţii culturale şi naţionale.

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000