TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 3 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

miercuri, 13 iunie 2007

O lucrare de exceptie: POEZII POPULARE DE LA ROMANII DIN TIMOC




Bucuresti, Romania/Romanian Global News

13 iunie 2007

Lucrarea intitulata, in extenso, Poezii populare de la romanii din Timoc – Nord-Estul Serbiei si Nord – Vestul Bulgariei aparea in 1943 in prima editie ingrijita de prof. univ. Nicolae Cartojan (foto) care marturisea la acel moment datoria pe care o simtea fata de romanii timoceni si de traditiile lor populare. « Am crezut ca in aceste vremuri de sangeroasa incaierare intre popoarele lumii, in care este in joc si fiinta neamului nostru, romanii timoceni au dreptul sa fie si ei auziti in ceea ce au mai scump in inima lor si in ceea ce a pastrat coeziunea lor: cantecul. Implinim dar o datorie fata de cultura neamului, acordand un loc de cinste sufletului romanesc din Timoc, in colectia Clasicii romani comentati », spunea prof. Cartojan in prefata primei editii, completand lucrarea si cu un mic studiu intorductiv despre istoricul romanilor timoceni, a limbii romane vechi pe care acestia inca o folosesc si la acest moment, dar si comentarii asupra poeziilor cuprinse si temelor pe care acestea le trateaza.
Iata ce scria si culegatorul baladelor si poeziilor romanilor din Timoc, Cristea Sandu Timoc, tot in anul 1943, ca si cand timpul s-ar fi incapatanat sa treaca si am fi ramas ancorati in acele vremuri, cuvintele sale rasuna de o actualitate infioratoare : « Romanii timoceni traiesc prin ei insisi. Conservatorismul lor ii va pune inca la adapost si procesul de unificare etnica nu-si va ajunge scopul neomenesc, pe care l-au nascocit niste straini de poporul romanesc, sarbesc si bulgaresc, streini care prin asemenea metode duc o lupta magica pentru a strica legaturile de prietenie traditionala intre cele trei tari. Asa se explica de ce vecinii de peste Dunare nu au inteles sa acorde drepturile cele mai legitime unei enorme mase romanesti, legata de Romania prin Dunare, axa permanenta de unire si existenta a neamului romanesc de-a lungul veacurilor. Din cauza acestei tendinte politice de a deznationaliza pe cei jumatate de milion de romani, fratii nostri timoceni, au ramas unicul grup etnic compact in Europa, fara scoala si biserica in limba materna. Romanii timoceni au dat si carne si suflet pentru renasterea nationala a tarilor vecine, dar pana in prezent gestul lor de cetateni loiali nu a fost inteles datorita unor conceptii straine de sufletul poporului sarbesc si bulgaresc si pe care l-au inventat diplomatia straina inspirata de ura si ganduri intunecate .»
Suntem in 2007 si am putea spune ca Sandu Timoc vorbea la acea data ca si cand s-ar fi referit la conditia actuala a romanilor din Timocul sarbesc si bulgaresc. Diplomatia romana ar fi putut schimba macar ceva dupa 1989 ? Cu siguranta ca da, iar daca nu s-a intamplat asa sa fi fost oare din indolenta, din rea vointa si tradare de neam sau pur si simplu prostie? Poate vom apuca in aceasta viata, a noastra si a lor, sa avem un raspuns. Framantarea diplomatilor insa pentru agoniseala proprie si loisir pe banii statului i-a tinut departe de problemele pe care comunitatile romanesti din jurul frontirelor le au si le ridica la Bucuresti de mai bine de 15 ani, incercand, daca nu sa le musamalizeze, atunci sa le ignore sau si mai rau, sa le « rezolve » in favoarea altora...
Revenind insa la lucrarea de fata, editia este ingrijita de istoricul Christian Capinaru, fost expert in cadrul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, care isi manifesta speranta ca in ceasul cel din urma autoritatile celor doua state unde timocenii traiesc, sa inteleaga ca acordarea drepturilor elementare este o obligatie si un drept garantat de normele internationale, la fel cum si in Romania minoritatile sarba si bulgara se bucura de drepturi inca de pe vremea comunismului.
« Eroii cantecelor batranesti de pe Timoc apar si in baladele romanesti de dincolo de Dunare, dupa cum eroi ai poeziei populare din Oltenia si Banat sunt prezenti si in cantecele romanilor de pe celalalt mal al fluviului. Cartea subliniaza rolul romanilor timoceni de punte de legatura intre cultura romanesca si sud-slava, sarba si bulgara », mai subliniaza prof. Dr. Stelian Brezeanu, in cuvantul inainte al acestei a doua editii.


NOTA EDITORULUI

Românii din Timoc fac parte din categoria românilor uitaţi, a românilor cenzuraţi. Trataţi cu indiferenţă în perioada interbelică, „ascunşi” cu grijă în perioada comunistă, fără şcoală şi biserică în limba română, lipsiţi de cele mai elementare drepturi de către autorităţile sârbe şi bulgare, care au ajuns să le nege chiar şi existenţa, ei şi-au păstrat identitatea de români prin folclor.

I-am cunoscut prima dată acum aproape zece ani, când, în calitate de expert guvernamental am vizitat Timocul sârbesc, sau Tribalia Occidentală, cum mai este cunoscută. Pe Valea Mlavei, de la Pojarevac (Passarowitz sau Podu Lung) până la Bor am întâlnit o lume românească necunoscută mie până atunci. Am vizitat apoi localităţile româneşti Slatina, Gamzigrad, Valaconie (Valea cu Anini), Zlot, precum şi comunitatea românească din Zaicear. Toţi vorbeau o frumoasă limbă românească cu accente arhaice. În anul următor am fost consultant de specialitate pentru filmul documentar realizat de Tudor Artenie şi difuzat de televiziunea română „Prea aproape şi prea departe de noi – Românii din Iugoslavia”. Între 1999 – 2000 am cunoscut românii din dreapta Timocului, din Tribalia Orientală sau Timocul Bulgăresc, unde locuiesc în 31 de sate din jurul Vidinului, dar şi în circa 70 de sate de-a lungul Dunării. Am fost profund impresionat de tradiţiile păstrate, de portul popular, de cântecele şi jocurile populare, pe care am putut să le admir la ediţiile a II-a, a III-a şi a IV-a a Festivalului Folcloric Internaţional de cântece şi dansuri vlahe-române de la Rabova şi Vidin (la ediţiile a II-a şi a III-a fiind co-organizator).

În aceste circumstanţe l-am cunoscut pe dl. Cristea Sandu-Timoc, o legendă vie a românilor din cele două Timocuri şi care şi-a dedicat viaţa cauzei românilor de la sud de Dunăre. Cărţile Domniei Sale: „MĂRTURII DE LA ROMÂNII UITAŢI”, Editura Astra Română, 1995, „TRAGEDIA ROMÂNILOR DE PESTE HOTARE”, ediţia a II-a (revăzută), Editura Astra Română – Timişoara, 1996 sau „VLAHII SUNT ROMÂNI” documente inedite, Editura Astra Română – Timişoara, 1997, au fost scrise, după cum îmi mărturisea, „cu gândul că vor putea fi de folos în primul rând politicienilor noştri, mai ales parlamentarilor, dar şi marelui public, care ar vrea să se informeze despre existenţa românilor din afara graniţelor ţării, despre care, la drept vorbind, se ştie prea puţin sau aproape nimic.”

Dar ce roman e viaţa acestui luptător!

Copil fiind, trece înot Dunărea şi face şcoală românească la Turnu Severin şi la Craiova, visul lui fiind să deschidă şcoală românească în satul său natal, Alexandrovăţ – Zlocutea din Serbia, vis neîmplinit nici până azi! Condamnat pentru vina de a fi mers în România pentru a învăţa să scrie şi să citească româneşte, cu domiciliu forţat, culege balade şi poezii populare din Timocul sârbesc şi din cel bulgăresc, pe care le publică în 1943 cu sprijinul lui Iuliu Maniu, al dr. Nicolae Lupu şi al profesorului Nicolae Cartojan, care şi prefaţează lucrarea!

Acum, la aproape 70 de ani de când au fost culese, Poeziile populare apar într-o noua ediţie intitulată, la cererea autorului, „POEZII POPULARE DE LA ROMÂNII DIN TIMOC – NORD-ESTUL SERBIEI ŞI NORD-VESTUL BULGARIEI”. Am corectat tacit greşeli de tipar sau de ortografie strecurate în prima ediţie, dar am păstrat, pentru întreg corpul culegerii, grafia acesteia pentru a conserva elementul de autenticitate al limbii curate româneşti vorbită de românii din Timoc.

Reedităm această carte şi cu speranţa ca autorităţile ţărilor în care trăiesc cei circa un milion de români din cele două Timocuri să le recunoască dreptul la existenţă. De asemenea să înţeleagă faptul că în noua conjunctură europeană, minoritatea română este o punte de legătură între ţara ai căror cetăţeni loiali sunt şi ţara mamă, beneficiind, pe bază de reciprocitate, de aceleaşi drepturi de care se bucură în România minorităţile sârbă şi bulgară.

O viaţă dedicată românilor timoceni:

CRISTEA SANDU-TIMOC !

Născut la 8 septembrie 1916 în localitatea româneasca Zlocutea, pe Timoc, în Bulgaria. Trei ani mai târziu această localitate trece împreună cu altele 8 (dintre care 7 erau curat româneşti şi una bulgărească!) în componenţa Serbiei şi i se schimbă denumirea în Aleksandrovac.

Ce roman e viaţa acestui luptător!

Copil fiind, trece înot Dunărea şi face şcoală românească la Turnu Severin şi la Craiova, visul lui fiind să deschidă şcoală românească în satul său, vis neîmplinit nici până azi! Pentru vina de a fi mers în România pentru a învăţa să scrie şi să citească româneşte a fost condamnat cu domiciliu forţat. A cules balade şi poezii populare din Timocul sârbesc şi din cel bulgăresc, pe care le-a adunat într-un volum care a fost publicat în 1943 cu sprijinul lui Iuliu Maniu, al dr. Nicolae Lupu şi al profesorului Nicolae Cartojan, care a şi prefaţat lucrarea.

La aproape 91 de ani, dl Cristea Sandu Timoc e la fel de activ în susţinerea cauzei românilor timoceni!




Niciun comentariu:

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000