TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 3 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

luni, 15 decembrie 2008

TIMOCENII, ROMANI PRIGONITI SI DATI UITARII!

Sociolog Tiberius Domozină





























Prima dată l-am întâlnit pe sociologul Tiberius Domozină la Craiova, pe 8 mai 2008, cu ocazia celei de a II-a Ediţii a Simpozionului International "Românitate şi Latinitate în Uniunea Europeană" . Comunicarea domniei sale, intitulata „Românii timoceni prigoniți și dați uitării” sintetiza drama românilor din jurul României, în speţă a românilor timoceni.

România este o țară înconjurată de români” spunea Nicolae Iorga, poate singura din Europa în situația de a avea frați de sânge atât de mulți în statele vecine și singura ce afișează răceală și pasivitate când drepturile comunităților respective sunt încălcate cinic și flagrant!

În alocuțiunea domniei sale arăta cum a fost falsificată istoria românilor din Timoc, Basarabia, Bucovina și Transnistria. Dar, mai spune domnia sa, „nicăieri drama minoritarilor români nu este mai mare ca în Timocul sârbesc”. Acestora li se neaga etnicitatea, li s-au sârbizat numele, iar copiii lor sunt învățați în școlile sârbești că nu sunt români, ci o altă nație, slavi romanizați, iar în bisericile din satele lor, construite în parte de domnitori români în urmă cu sute de ani, sau de catre românii timoceni autohtoni, slujba se ține în slavona iar predica în sârbă. Nici o vorbă în limba română cu excepția bisericii românești de la Malainița, ridicată în 2004 de părintele Boian Alexandrovici. Pentru această faptă, care nu contravenea legislației sârbești în vigoare, atât părintele paroh, cât și directorul Federației Românilor din Sârbia, dl. Dușan Pârvulovici, au suferit prigoana autorităților laice și ecleziastice sârbești.

Dacă drepturile omului și ale minorităților naționale nu le este acordată atenția cuvenită într-o zonă făra stabilitate, nu același lucru ar trebui să fie valabil pentru statul român, societatea civilă românească și fiecare dintre noi ce am avut norocul să ne naștem de partea cealaltă a Dunării. Dacă atitudinea Statului român nu va fi egală în fermitate cu cea a Statului sârb, tot ce s-a realizat cu propriile puteri de câțiva timoceni entuziaști ce refuză să isi lepede graiul și istoria, va fi pierdut!”

L-am reîntâlnit în toamnă la Negotin, în Sârbia, cu ocazia sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci (pe stil vechi), sâmbătă 27 septembrie 2008, zi în care se sărbătorea și un an de la Sfințirea Troiței lui Dușan de la Sărmanovaț.

Cu această ocazie, Părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat un amplu interviu.

Acestea au fost adunate in volumul TIMOCENII, ROMANI PRIGONITI SI DATI UITARII!, publicat la editura Fundația Scrisul Românesc si care mai cuprinde : Sacra Tribalia, o prezentare geografica, istorica si etnografica a teritoriului timocean, precum și Rezolutia 1632/2008 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privind „Situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatilor etnice române din Serbia”, cu recomandarea 1845/2008.







miercuri, 3 decembrie 2008

24 DE ORE LA NEGOTIN, DE 1 DECEMBRIE 2008, ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

1 Decembrie 2008, orele 2.00 Bucuresti.

Trezirea! Peste 2 ore vine grecu’ (dl. Mihai Stanciu, de la Comunitatea Elena din Bucuresti) să plecăm la românii din Negotin, în Sârbia, la sărbătoarea Spiritualității românești dedicată Zilei Nationale a României.

Primisem înca din 10 noiembrie 2008 următoarea INVITAȚIE:


Nr: 115/08

08.11.2008

FEDERAŢIA ROMÂNILOR DIN SERBIA

Srbija; 19300 Negotin; 12.septembra 5;Tel.: +381(0)19570380; Fax: +381(0)19541956 e-mail: office@timoc.org

Cu respect vă invităm să participaţi la manifestaţia

Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului încheie Anul European al Dialogului Intercultural printr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura şi spiritualitatea românească din răsăritul Serbiei - între Valea Moravei, Valea Dunării şi Valea Timocului - în mod deosebit cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie.

Perioada este 21.11.2008 – 01.12.2008

Program:

- Vineri 21.11.2008Sfinţirea picturii şi Sf. Liturghie la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Mălainiţa;

la ora 8,30 e aşteptarea ierarhilor şi la ora 9 e Sfinţirea picturii, în continuare fiind Sf. Liturghie

- Luni 01.12.2008 - Seara Românească: Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de Ansamblul Folcloric, de la ora 19 în Sala de Festivităţi de la ,,CRAINA VINO” din Negotin

Între aceste două evenimente vor mai fi şi:

- Sâmbătă 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea şi promovarea identităţii culturale a românilor din NE Serbiei

- Duminică 23.11.2008 - Sfânta Liturghie în Mălainiţa

- Luni 24.11.2008 – Tur documentar la obiective româneşti din Timoc: Troiţa din Sărmânovăţ, Troiţa din Geanova, Mănăstirea Colograş (ridicată pe locul bătăliei Rovine II), Muzeul din Negotin

- Marţi 25.11.2008 – Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de ansamblurile din zonă

- Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra evoluţiei culturale a comunităţii româneşti din Valea Timocului

- Joi 27.11.2008 – Duminică 30.11.2008 – Expoziţie de costume, obiecte populare specifice românilor din zonă, meşteşuguri în aer liber, gastronomie (Negotin)

Cu respect,

Dușan Pârvulovici,

Directorul Federației Românilor din Serbia



Din păcate, campania electorală și alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 nu ne-au permis deplasarea mai devreme. Dar odată alegerile terminate, ne-am hotărât să mergem, ocazie cu care urma să înmânăm diplome și medalii din partea „FUNDAȚIEI CULTURALE MAGAZIN ISTORIC”!

Orele 3.00, la Realitatea TV se comunică scorul alegerilor din ziua precedentă. În pofida exit poll-ului care arăta o victorie la 6-7 procente a PSD, numărătoarea paralelă arată că de fapt, PSD si PDL sunt „umăr la umăr”! Intru pe Internet și aflu că la Chisinău, amicul meu Eugen Tomac conduce cu aproape 50%, în pofida faptului că circa 2000 de români basarabeni nu au fost lăsați să voteze de către lucrătorii ambasadei României, pe motive discutabile.

Orele 3,15: Realitatea TV dă primele rezultate parțiale din Italia. Prietenul meu, Viorel Badea, ce candidează pentru Senat, conduce detașat cu un număr dublu de voturi în fata contracandidatului „guvernamentalul” Petre Rroman!

Uff!!! Se pare că Dumnezeu e sus, Vede și-i Dă fiecăruia ce merită!

Orele 4.00: Plecăm. Ne oprim la Grecu’ acasă, să-i luăm soția și băiatul cel mic .

Alegem ruta prin Alexandria. Ceața deasă de cum ieșim din București. Atât de deasă că odată ajunși la Caracal, greșim drumul și ne pomenim la intrarea în Corabia! Deh, 80 de km în plus! Facem haz de necaz și ne aducem aminte de ce s-a rupt în Caracal!

La Drobeta Turnu Severin facem plinul de motorină, ocazie cu care aflu că mi-a expirat cardul de salariu!

La orele 14.00 trecem frontiera. Repede. Vameșii sârbi sunt neobișnuit de amabili. În urmă cu peste doua luni, când am trecut frontiera bulgaro-sârbă de la Bregova, am stat degeaba o oră până ne-au lasat să trecem! Aici la baraj am trecut imediat. Un vameș „sârb” m-a intrebat intr-o română curată unde mergem? La Negotin la niste prieteni, i-am răspuns. Foarte bine și drum bun!

Mulțumim și plecăm. Cei c.75 de km până la Negotin îi parcurgem într-o oră. Așa că ajungem tot la orele 14.00! (ora Sârbiei este cu o oră în urma orei României!) Pe drum, profitând că pe malul Dunării aveam semnal la Vodafone, l-am sunat pe Dușan și am stabilit să ne întâlnim la 15.00 (ora Sârbiei) în fata hotelului Tea1]

Dușan ne invită să mergem până la Mălainița, împreună cu Părintele Boian și Vlădica de la Vârșeț. Plecăm de la hotel, în drum trecem pe acasî pe la Părintele Boian și plecăm cu trei mașini spre Mălainița. Așa credeam noi! Pe drum s-a lăsat iară ceața. Trecem de Iasenița (Jasenica), trecem și de drumul spre Mălainița și după câțiva kilometri o luăm la stânga, mergem prin pădure, pe un drum parcă asfaltat de nemți în timpul celui de-al doilea Război Mondial, peticit, dar fără gropi, până ajungem în satul Sarkamen. Părăsim asfaltul și o luăm pe un drum forestier, cu gropi line, umplute cu apă. Dusan, cu jeep-ul o luase înainte și în scurt timp l-am pierdut din vedere. Noi cu Passat-ul mai ușor, să nu lovim, Doamne Ferește baia de ulei de șleauri. În urma, cu o bătrână Ascona (dar în perfectă stare, că ziceai că-i nouă) părintele Boian și cu vlădica” Daniil de la Vârșeț!

În sfârșit ajungem la o poieniță, unde vedem jeep-ul lui Dușan. Iar el sus pe un deal, ne aștepta. Sărutăm Dreapta Preasfințitului Daniil. Care se conversează câteva minute cu „Grecu’” în elină!

Urcam dealul și ajungem la ruinele unei cetăți romane, pe care sârbii o numesc „ruinele Palatului Regal de la Sarkamen”(!?)


Lângă cetate au construit un mic muzeu, dar niciunde nu se specifică faptul că aceasta a fost o cetate romană!

PreaSfințitul Daniil, care are solide cunoștințe de istorie antică și de arheologie, a căutat împreună cu Părintele Boian și au găsit cărămizi și pietre cu litere latine.

Mai mult de jumatate din cetate se află îngropată. Părintele Boian și cu Dușan ne povestesc cum localnici au săpat și au găsit cu ani în urmă o comoară cu obiecte de aur și s-au fălit cu ele pe străzile Negotinului!

Vorbim, ne uităm, facem poze, tragem aer curat în piept, și la orele 17.00 (18.00 ora României) o luăm înapoi spre Negotin.

Inainte de plecare, „Grecu’” l-a intrebat pe Dusan: „De ce frate nu spusasi ca mergem la Cetate si nu la Biserica?”

La care Dusan a dat un raspuns hatru: „Pai daca iti spuneam, mai veneai tu sa-ti bagi masina pe coclaurile astea?”

Toata lumea a fost bucuroasa ca a putut sa vada ruinele acestei cetati romane, marturie a continuitatii daco-romane pe meleagurile Marginimii Timocene, astazi parte integranta a statului Sarb.

Orele 18.30: Revenim la Negotin, la Vila Tea, unde ne intalnim cu vechiul meu prieten, dl Eugen Gherga de la Institutul Intercultural de la Timisoara, un constant sprijinitor al drepturilor romanilor timoceni, venit la „Sarbatoarea Spiritualitatii Romanesti” in fruntea unei importante delegatii.

Avem placerea sa-l reintalnim pe Excelenta Sa dl Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, primul Ambasador al Romaniei care se implica in sprijinirea romanilor din Timoc, o prezenta constanta la manifestarile culturale si religioase ale romanilor timoceni.

La orele 19.00 ajungem la Sala de Festivităţi „Vinul Crainei” unde peste 350 de români din multe aşezări româneşti de pe un vast teritoriu dintre Valea Moravei şi Valea Timocului, s-au adunat pentru o Seară Românească - care a devenit şi o Noapte Românească – chiar dacă pentru majoritatea era început de săptămână, zi lucrătoare în Serbia, nu liberă ca în România. Demn de remarcat faptul ca, desi putea sărbători anticipat ziua românilor – la sfârşitul de săptămână - Federaţia Românilor din Serbia a insistat ca sărbătoarea să fie exact la 1 Decembrie, de Ziua României.

Organizată de către Federaţia Românilor din Serbia cu sprijinul Institutului Cultural Român, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” a cuprins un program bogat de manifestări de-a lungul a 11 zile.

Sute de români, la sud de Dunăre, au luat parte în suita de acţiuni, care au început prin ceremonia organizată cu prilejul sfinţirii picturii Bisericii din Mălainiţa - la Hramul acesteia, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril pe stil vechi, vineri 21 Noiembrie 2008 – urmată de activităţi culturale, ştiinţifice, dezbateri asupra situaţiei românilor din Serbia în perspectivă europeană şi vizitarea de locuri semnificative pentru români la sud de Dunăre, avute împreună de gazde cu oaspeţi din România / invitaţi din partea multor instituţii. Dinamica evenimentelor şi sufletul organizării au fost extraordinare.

Aflam din comunicatul semnat de Eugen Gherga:

„Împuternicit de către Patriarhia Română, Prea Sfinţitul Episcop Daniil al românilor din sudul Dunării - având la dreapta sa pe Protopopul Boian şi pe Ipodiaconul Bobului - a oferit de la microfonul Serii Româneşti un alt mesaj simbolic; după ce a binecuvântat evenimentul, în discursul de deschidere a indicat că steaua călăuzitoare este una pentru toţi (fie români din Serbia, români din România sau de oriunde): aceasta este Biserica Ortodoxă Română.

Prezenţa excelenţei sale Ion Macovei, ambasadorul României în Serbia, printre românii din sudul Dunării de 1 Decembrie, ca şi în anul precedent, 2007, alături de Federaţia Românilor din Serbia şi la ediţia din acest an, a fost mai mult decât semnificativă - atât prin mesajele diplomatice transmise prin cuvântarea domniei sale, cât şi prin aprecierea programului manifestării - gestul de a fi printre românii din sudul Dunării fiind deopotrivă protocolar şi uman; politic corect, steagurile european, românesc şi sârbesc au fost arborate de 1 Decembrie la locul evenimentului. Toată lumea şi tot timpul a petrecut româneşte. Artişti locali, de talie chiar mondială – printre care virtuozi ai tulnicului, cimpoiului, fluierului, trompetei, voce şi dans – aşa cum există doar printre românii din sudul Dunării, au bucurat prin prestaţiile artistice excelente, cu prezentări făcute de către o vedetă a folclorului românesc în Serbia, domnul Draghişa Păunovici - cunoscut ca „Japonezul” - maestrul de ceremonii al evenimentului.

Interesant a fost că n-au luat cuvântul public către audienţă decât reprezentantul gazdelor - directorul Federaţiei Românilor din Serbia, domnul Duşan Pârvulovici - şi unii oaspeţi din România; chiar dacă preşedintele Consiliului Românilor din sudul Dunării, domnul Jiva Lazici, a lipsit, cei mai activi lideri ai românilor din sudul Dunării, de fapt personalităţi ale românilor din Serbia, au luat parte la întreg evenimentul fără să fie necesar să susţină discursuri şi au compensat inclusiv lipsa reprezentanţilor organizaţiilor românilor din Provincia Autonomă Voivodina, care - cu toate că au fost invitaţi - n-au onorat manifestarea cu delegaţi din Banatul sârbesc; au fost însă delegaţi din Banatul românesc – de la asociaţii ca Astra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi românii de pretutindeni, Institutul Intercultural Timişoara şi altele, din Oltenia şi Muntenia / inclusiv din capitala românilor, Bucureşti: oameni de cultură, jurnalişti şi prieteni.

De 1 Decembrie, liderii românilor din Serbia au fost felicitaţi prin diplome din România pentru cele realizate, inclusiv pentru ceea ce reprezintă: punţi de legătură relevante în dialogul intercultural dintre cultura română şi cea sârbă, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” în Serbia făcând parte din manifestările Federaţiei Românilor din Serbia în cadrul Anului European 2008 al Dialogului Intercultural (ambele ţări, România şi Serbia, sunt membre ale Consiliului Europei; din 2007 România este şi în Uniunea Europeană, Serbia însă abia din 2008 este asociată Uniunii Europene – având încă mult de lucru pentru integrarea europeană); rolul românilor din Serbia dar şi al românilor din România este de mare importanţă în acest efort pentru Europa. România este cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei şi puterea românilor este straşnică, fiind şi cel mai mare popor din Sud-Estul Europei. Zorii zilei au surprins românii în sărbătoarea din Nighotin, ca o dovadă simbolică a puterii lor dar tot simbolic şi ca fiind zorii unei vieţi mai bune, într-o Europă – casă comună a tuturor.”

Personal pot sa spun ca m-a bucurat prezenta tinerilor lideri ai romanilor timoceni, dl dr.Predrag Balasevici presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie, Presedinte al Consiliului Comunei Bor, dl Zavisa Jurj Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor, dar si a dlui arhitect Ivita Glisici Presedintele Initiativei Culturale Romane venit tocmai de la Golubat impreuna cu tanara si frumoasa sa sotie, dna Iasmina.

Orele 21.40: Din partea Fundatiei Culturale „Magazin Istoric”, dl Christian Capinaru de la Bucuresti, impreuna cu dl Mihai Stanciu de la Comunitatea Elenilor din Bucuresti au acordat Diploma si Medalia comemorativa Dimitrie Cantemir in semn de pretuire pentru promovarea istoriei si civilizatiei romanilor din jurul Romaniei, domnului Dusan Parvulovici, Parintelui Protopop Boian Alexandrovici, Excelentei Sale Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, domnului Predrag Balasevici Presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie si domnului Zavisa Jurj, Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor.

Orele 22.00: A inceput petrecerea. S-a cantat romaneste si s-a jucat pana dimineata si ceea ce mi-a placut foarte mult a fost faptul ca toti, tineri sau varstnici, au vorbit numai romaneste!

Noi ne-am retras pe la orele 2.00. In vreme ce ne conducea, Dusan mi-a mi-a dat vestea ca Viorel Badea a castigat la Senat - Colegiul Diaspora cu un scor dublu fata de Petre Roman. Lui Eugen Tomac i-au mai lipsit vreo 40 si ceva de voturi sa iasa din prima. Din pacate, la redistribuire va castiga clasatul de pe locul 3, care obtinuse doar 306 amarate de voturi!

Dimineata, dupa un copios mic dejun inclus, timp in care am vorbit cu ospatarita romanca bastinasa, ne-am luat la revedere de la minunatele gazde de la „Vila Tea” din Negotin si am pornit spre granita. Pe drum, in apropierea Dunarii, cand am avut din nou semnal la telefon, am primit un mesaj de la o prietena de la Bucuresti prin care mi se confirma victoria lui Viorel Badea.

Exact dupa 24 de ore paraseam Sarbia pe la Cladova-Turnu Severin si porneam spre Craiova pe o ceata ca nu vedeai la 50 de metri! Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns cu bine la Craiova, am facut din nou plinul si am pornit spre Bucuresti prin Pitesti, de data asta. Intuitie care s-a dovedit foarte buna, deoarece de la Slatina pana aproape de Bucuresti am scapat de ceata!

[1] Vila TEA este tinuta de o familie mixta, ea romanca timoceana, el sarb timocean. Niste oameni extraordinar de amabili si cu niste servicii ireprosabile!






miercuri, 19 noiembrie 2008

Cine sta in spatele campaniei mediatice murdare impotriva candidatilor PDL Eugen Tomac si Viorel Badea?

De cateva zile a inceput o campanie fulminanta de murdarire a imaginii celor doi candidati PDL, de departe cei mai competenti, cei mai implicati si cei mai sufletisti dintre cei ce aspira la reprezentarea romanilor din afara granitelor actuale ale Romaniei. Si cum nu au ce sa le reproseze, cei doi fiind oameni tineri, neatinsi de microbul comunismului, se cauta inventarea unor probleme. Faptul ca un un reputat ziarist din Romania, ce nu a facut niciodata un secret din apropierea ideologica si sufleteasca de PPCD, a scris de bine despre cei doi, a facut ca diversi indivizi aflati evident de cealalta parte a baricadei sa traga concluzia ca Eugen Tomac si Viorel Badea ar fi oamenii PPCD si ai presedintelui acestei formatiuni, dl Iurie Rosca.

Sa fie clar: Eugen Tomac si Viorel Badea sunt oamenii celor care ii voteaza, dar si a celor care nu-i voteaza. Ei s-au angajat in aceasta lupta electorala sa-i reprezinte pe cei pentru care lupta de peste 10 ani, indiferent de apartenenta politica.
Parerea mea este ca cei doi ar fi trebuit sa aiba convorbiri cu toate fortele politice din Republica Moldova care sprijina romanitatea si integrarea in Uniunea Europeana! Inclusiv cu PPCD care a avut un rol important in reactivarea Mitropoliei Basarabiei si in sustinerea drepturilor romanilor din afara Romaniei prin dl deputat Vlad Cubreacov!
Poate asta ar fi trebuit sa li se impute. Dar zvonerii si raspandacii le imputa, ce? Ca un apropiat al PPCD din Romania, care le cunoaste activitatea si competenta, si-a permis sa scrie de bine! Ce logica e asta? Traim in Absurdistan? Vai, si Viorel Badea, mai scrie un mai draga Ghita, pe un blog al sau, are un link catre PPCD! Iata DOVADA, zice Gogu, ca e omul PPCD si al lui Iurie Rosca! Mai Goguta, mai dragule, Partidul Democrat Liberal din Romania si Partidul Popular Crestin Democrat fac parte din aceeasi familie reunita in Partidul Popular European. Sau nu stiai?
A propos, talica, de care parte a baricadei esti? Kgbisto romanofoba sau national romanofila? Ca sa stim despre ce vorbim.
Cei doi contracandidati al lui Eugen Tomac or fi persoane onorabile, si in CV-ul lor gasim si plusuri si minusuri. Problema lor este ca au ales tabara gresita. Ce a facut PSD-ul lui Ion Iliescu pentru romanii din afara granitelor? NIMIC! Sa ne aducem aminte de tratatul romano-sovietic pe care Adrian Nastase l-a parafat la Moscova, la 22 martie 1991, iar presedintii Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie, tot la Moscova. Tratatul nu a fost ratificat de parlament, iar acum Petre Roman sustine ca s-a opus. Si a propos de Iliescu, ne mai aducem aminte si de “lepadarea” de TRANSNISTRIA prin 1992, pe motiv ca “nu e pamant romanesc”! Desi Nicolae Dabija scrisese inca din 1990 cartea „Moldova de peste Nistru” in care restabilea adevarul istoric si pentru care eu personal ii multumesc. Apoi, sa nu uitam ca dupa venirea la putere a PSD la sfarsitul anului 2000, primul lucru pe care l-a facut guvernul Nastase a fost sa distruga Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare (DRRH), concediind profesionistii si transformandu-l in Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni (DRP) in subordinea Ministerului Informatiilor Publice, desi inainte de alegeri se laudau ca-l transforma in Minister!
Si cu toate acestea, dl Dabija ii ura succes in alegerile din 2004 domnului Adrian Nastase! Acum, in 2008 domnia sa a ales iar tabara gresita, fiind “coleg” cu dl Petre Roman, “os de liberal!” fiul unui agent KGB venit in Romania pe tancurile sovietice, agent care l-a sfatuit pe Stalin sa rupa din trupul Romaniei si sudul Transilvaniei care, impreuna cu partea de nord ce fusese eliberata de horthysti sa formeze un stat transilvanean independent sub protectorat sovietic! Acest domn Petre Roman, acum contracandidatul domnului Viorel Badea, cand era Ministru de Externe al Romaniei, prin 2000, intre doua curse de inot pe Dunare, emite un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de „autoidentificare al populatiilor”, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de „rom” erau indicative, si nu obligatorii. Ce a urmat, se stie! Romanii au fost asimilati „romilor” in Occident cu consecintele care se cunosc.
Si acuma revenind la cei doi candidati. Ce li se reproseaza? Un articol favorabil si un link?
Alo! Urmeaza Statia Absurdistan cu peron pe partea stanga!

Varu Christian

joi, 13 noiembrie 2008

Mite Kostov Papuli: „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”

Timoc Press 10.11.2008. Societate


Macedonia/Romanian Global News/luni, 10 noiembrie 2008/ - „De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce”

Dupa vizita la Veria si Metsovo (Aminciu), la aromanii din Pind, echipa de reporteri a redactiei noastre (Formul AS, n.n.) s-a oprit la Ohrid, oras monument UNESCO, situat pe malul lacului cu acelasi nume din sudul Republicii Macedonia. Numit candva „Marea Aromanilor”, lacul Ohrid si imprejurimile sale sunt, din pacate, prea putin cunoscute in Romania, acolo unde exista o mare disponibilitate de turism exotic. La temeliile Ohridului, ca si ale intregii Macedonii, ale Bulgariei, Albaniei si ale nordului Greciei, se afla „os si sange” aromanesc, aromanii fiind urmasii directi ai tracilor care populau peninsula Balcanica in momentul invaziei romane, cu un secol si jumatate inainte de Hristos. Cu exceptia perioadei otomane (sfarsitul sec. XV - 1913), vremurile au fost vitrege pentru descendentii Romei din aceasta parte a fostului imperiu, astfel ca in zilele noastre ii gasim imprastiati in sase tari (Grecia, Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria si Romania). Alcatuind ramura sudica a poporului roman, avand aceeasi etno-geneza cu daco-romanii, aromanii sunt considerati de istoricul sarb Dusan Popovici „ctitorii Balcanilor moderni si ai Europei Centrale Moderne”. Daca, in Grecia, aromanii nu sunt incurajati ca minoritate nationala, ci doar ca minoritate… folclorica, o situatie sensibil diferita am intalnit in Macedonia, mica republica desprinsa din fosta Iugoslavie, unde minoritatile etnice sunt acceptate si incurajate sa-si dezvolte cultura, limba, religia si traditiile. Dornica sa adere la NATO si UE, Republica Macedonia lucreaza contracronometru pentru a-si alinia valorile democratice, in principal libertatile civice, la standardele comunitare. Convins ca aceasta cale este lozul castigator pentru tara sa, d-l Mite Kostov Papuli, presedinte al Partidului Aromanilor din Macedonia (partid aliat cu fortele aflate la guvernare in Scopje), ne-a vorbit despre istoria fabuloasa a aromanilor, „aborigenii Balcanilor”, si mai ales despre sansele ca, in viitorul apropiat, aromanii sa-si regaseasca „binele pierdut odata cu plecarea turcului din 1913”.

„Dupa razboaiele balcanice, sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani” Rep: Sub stapanirea otomana aromanii au dus-o bine, aveau scoli in limba romana, biserici, ziare, edituri. Ce s-a intamplat cu ei dupa izgonirea turcilor din Macedonia, in urma razboaielor balcanice din 1912-1913?

M.K.P.: De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce (closca). Macedonia istorica fu impartita intre statele vecine, iar aromanii se trazira in Grecia, Albania, Bulgaria, Sarbia (la 1918) si una parte tu (in) Romania. Dupa aceasta distrugere a Macedoniei, gata: sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani.

Rep.: Vorbind despre trecutul aromanilor, cum comentati teoria greceasca conform careia aromanii sunt greci latinizati sub imperiul roman?

M.K.P: Asta-i teoria lor si nu vreau sa-mi pierd timpul cu dansii. Noi stim ca him (suntem) populatia autohtona in Balcani, traci latinizati. Fiind traci, aromanii macedoneni se trag de la Alexandru Macedon. In timpul imparatului Traian, la invadarea Daciei, Legiunea V Macedonica a fost formata din aromani care au ajuns pana in Basarabia, pe Nistru, unde si astazi se afla Valul lui Traian. Asa s-a ajuns ca de la Roma, pana la Nistru sa se intinda poporul nostru in timpurile antice. Pentru ca dacii si tracii au fost, dupa cum se stie, frati. Macar ca limba daco-romana a evoluat, imbogatindu-se cu neologisme din limbile europene, in timp ce dialectul nostru aroman a ramas arhaic. Rep: Aromanii (tracii) cei vechi au fost un neam foarte viteaz. Cand i-au cucerit romanii? M.P: In 146 i.Ch. au fost cucerite o parte din teritoriile din Pind, luand nastere Provincia Macedonica, iar in anul 46 i.Ch. se desavarsi cucerirea romana, luand nastere Provicia Tracia, ce se intindea pana in Turcia europeana de azi. Asta este istoria. Dar noi credem si in legende. Se spune ca legionarii romani incercara, inainte de 146 i.Ch., timp de 13 ani sa-i cucereasca pe tracii din Pind. Daca au vazuta ca nu pot, au recurs la o stratagema inteligenta: au data pe vapoare 13.000 de muieri adunate din jurul Romei, si le-au data drumul pe uscat, in patria pacurarilor nostri. Astia le primira, cum sa nu! Incepura intre ei sa vorbeasca si vazura ca limba le este multu apropiata. Apoi facura familii si asa se trezira cuceriti, traitori in imperiu. „Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est”

Rep: Cum caracterizati, pe scurt, cultura, limba si traditiile aromane care, cu toate incercarile disperate ale unora, n-au putut fi anihilate de-a lungul istoriei?

M.K.P: Scriescu una carte in care spun ca aromanii sunt multu bogati in cultura si traditii, in organizare sociala si politica. Nu are (nu este) altu poplu tu lume care fu asa organizat de cultura lor, de viata lor, de familia lor, de tut-tut-tut, ca cum sunt macedo-romanii. Asta-i veritatea. Primul credit bancar din istorie fu dat de o banca aromana din Macedonia. Primele banci din Rusia fura ale lui Tusita, aroman din Aminciu (Metsovo). Primele bisearici ortodoxe romane de zid din Transilvania fura facute de baronul Sina si de baronul Gojdu. Primele academii, primele observatoare astronomice, institute politehnice, universitati, banci si primele biblioteci nationale din Atena si Budapesta, unele si din Belgrad si Viena, fura facute tot de aromani, de Tusita, de Averof, de Sina, de Gojdu. Primul cinematograf din Balcani fu deschis de fratii Manachia. Prima organizare politica de tip comuna din Paris, care a durat din pacate numai 12 zile, a fost organizata in 1903 la Crusevo, in Macedonia, iar randuiala din Moscopole, Albania, a fost unica in aceasta parte a Europei, pentru anii 1700: aductiuni de apa, trotuare, bulevarde, canalizare, sistem public de iluminare, banci, centru universitar, academie, hanuri, ateliere de bijuterii filigranate, internate gratuite pentru elevi, 60 de biserici, moneda puternica etc. Cand Atena avea 3000 de locuitori, Moscopole avea peste 70.000! Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est. Si la cata cultura este tu Balcani, tot aromanii au pus temeliile. Iaca, sa zacem gramatica, care pune ordine tu orice limba. Noi avum a noastra gramatica inainte de tute ieste populi din Balcani, tiparita prima oara tu Viena: gramatica lui Boiagi, de la 1813!

Rep: Cum explicati bogatia imensa a multor aromani, stiut fiind ca, in general, aromani saraci nu se prea gasesc?

M.K.P: Suntu lucratori zdraveni, au oi multe, au pricepere in mestesuguri si lucru in piatra, os, piele, aur si argint. Suntu buni negustori si le place luxul. Otomanul le dete dreptul de comert liber in tot imperiul si in toata Europa. Le dete dreptul de carte, de scoala, de biseareca, de scriere. Fura carausi neintrecuti si luptatori viteji. Ei facura Grecia independenta (primul prim-ministru al Greciei independente fu generalul Ioan Coletti, omul nostru, iar presedintele actual de la Atena, Papulis, este si el aroman); ei slobozira Albania de sub turc, ei modernizara Ungaria ca stat, ei facura Macedonia libera, prin eroul Pitu Guli din Cruseva. Si pusera mare piatra tu cultura romana, incepand cu mitropolitul Dosoftei si continuand cu Titu Maiorescu si Nicolae Iorga, marii ai nostri conationali.

Rep: Se stie ca turcul l-a tolerat pe aroman. Ca si pe roman, de altfel. Cum explicati aceasta protectie otomana acordata ortodocsilor de neam latin?

M.K.P.: Istoricii ar putea raspunde mai bine. Ce pot eu spune este ca turcului i-a placut bacsisul si haraciul. Ce era sa faca? Sa-l doboare pe ala care producea bogatie? Atunci el de la cine ar mai fi luat? Iaca, vine un escadron turcesc la Veria, oras dominant aromanesc pe vremea aceea (secolul al XVIII-lea). Ies dregatorii la poarta orasului cu pungile cu galbeni si spun: stati, nu puteti intra pana nu scoateti potcoavele de la cai, sa nu ne frangeti marmura di pa strazi! Asta-i veritatea. Tute saturile si cetatile aromanesti au fost pardosite cu marmura in vremea turcului. Cand turcul vru sa ridice o geamie la Cruseva, aromanii ii iesira in cale cu 13 catari incarcati cu napoleoni de aur, si asa ramase Cruseva fara geamie. Daca va uitati, nici Aminciu n-are geamie, nici alte orase aromanesti. Apai, cand fu sa aridice bisearici, aromanul plati turcului sa-l lase sa zideasca pe nivelul pamantului. Și la Cruseva si la Aminciu si in alte parti aromanesti bisearicile nu coboara trei trepti, dupa regula otomana care te trimitea in pamant ca ortodox (adica erai de clasa a tria), ci sunt egale cu geamiile, la suprafata. „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”

Rep: Macedonia este o societate multiculturala, cu mai multe limbi oficiale. Care este situatia aromanilor in acest context etnic de… piele de tigru?

M.K.P.: Prin Constitutie, Republica Macedonia este un stat multietnic, multiconfesional si multicultural. Si noi, aromanii, him (suntem) parte a acestei tari, unde, asa cum spuneam, him populatia bastinasa. Avem toate drepturile unui populu civilizat. Avem revistele noastre in aromaneste, trei emisiuni saptamanale la TV, emisiuni la radio cate una oara in fiecare dzaua, iar la tute orasele si satele cu populatia aromaneasca, dam copiii la limba materna din clasa a cincea, facultativ. Va deveni curand obligatoriu. Him organizati: in fiecare oras avem societati aromanesti, „Lunina” la Ohrid, „Bela” la Struga, ”Fratii Manachi” la Bitola, ”Pitu Guli” la Skopje, de tute orasele. Avem Partidul Armanilor de Makedonia si partidul Alianta Democratica a Vlahilor de Makedonia. Him multi aromani in parlament, dar nu ca aromani, ci ca liberali, social-democrati etc. Avum si un prim ministru aroman, Hari Kostov, si presedintele Parlamentului, d-l Liubisa Gheorghievski. Avem si alti ministri si e normal, pentru ca cum sunt aborigenii in Australia, asa him noi aoa (aici). La moment, him, cum sa va dzac, la putere, in alianta cu centrul-dreapta. Avem tu programul nostru revitalizarea culturii si traditiilor aromane, si vrem autonomie culturala tu Makedonia si afara de Makedonia. Noi am fost luptata pentru Makedonia, am fost varsata sange pentru ea, e Makedonia noastra.. Sa punem problema inturnarii liceelor si scolilor aromanesti la fostii proprietari, ca au fost ale noastre. Vrem sa luptam in parlament pentru asta.

Rep: Cati aromani sunt in Macedonia?

M.K.P.: De la 1934, aromanii ni mor, ni sa fac. Him aproape zece mii de persoane la inregistrarea oficiala, dar zece mii sunt numai directorii aromani din Macedonia! Daca-i adunam pe toti aromanii din Balcani, noi mai multi him decat bulgarii, sarbii, grecii si albanezii la un loc. Tu care oras vrei sa te duci tu Balcani, centrele oraselor sunt facute de aromani. Du-te tu Koceani, si cainii zburascu aromaneste acolo. De aia cred ca noi, aromanii din Macedonia, him o punte de legatura antre populele alelante din Balcani, antre toti aromanii de pretutindeni. Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine. Ca unii aromani agarsira (uitara) laptele de subsera de la mamele lor.

Iordan Tarta, aroman din Ohrid„Roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini… ”

Iordan Tarta este presedintele filialei Ohrid a Partidului Liber-Democrat si directorul Muzeului de istorie din oras. Originar din comuna Bela Deasupra, Iordan se considera „frate tu romanii”. Deschiderea consulatului roman onorific din Bitola este un semn bun, spune el, pentru ca vesteste clipa cand se va infiinta un centru cultural roman, atat de necesar aromanilor din „tuta Macedonie istorica”. Imi povesteste despre zecile de aromani din Veria si imprejurimi, care se duc la Salonic sa urmareasca emisiunile in aromana transmise de televiziunea macedoneana. Antenele nu pot bate mai la sud, din motive tehnice, astfel ca iubitorilor de limba si folclor aroman din Grecia nu le ramane decat sa faca aceasta calatorie, amintind de epoca ceausista, cand romanii urcau pe dealuri si munti, sa poata receptiona meciurile de fotbal si filmele transmise de televiziunile tarilor vecine. Vorbind despre istoria comunitatilor aromanesti din Macedonia, Iordan Tarta spune: „Inchiderea bisearicilor si scoalelor romanesti in Grecia, in 1945, s-a intins pe tuti Balcanii, au profitat si bulgarii si sarbii si albanezii, si au omorat sufletul al nostru. O delegatie de aromani din Crusova, sperand ca vor avea de partea lor un om de aceleasi sange, au mers la Belgrad, la ministrul Educatiei, si el aroman, ca sa-i ceara sa nu inchida clasele in limba noastra. Acela nu numai ca nu i-a primit, dar i-a amenintat cu puscaria. Preftii (preotii) si dascalii nostri au fost dati afara. Tora (acum), cand avem libertate, va sa rasara soarele si pintru neamul a nostru, se redeschid scoalele si bisearicile. Dorim retrocedarea liceului aroman din Bitola, se poarta negocieri intre statele roman si macedonean si speram ca se vor incheia cu bine. Ca, vorba ceea: roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini…”

Un material de Ion Longin Popescu, Revista Formula AS

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000