TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 7 ani
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum 8 ani

marți, 28 februarie 2012

România blochează Serbia şi cere garanţii pentru românii din Valea Timocului

România a blocat azi decizia Uniunii Europene de a acorda Serbiei statutul de candidat la aderare în încercarea de a obţine mai multe garanţii pentru drepturile minorităţii româneşti din Valea Timocului, transmite Reuters.

Ministrul olandez de externe le-a spus reporterilor că România vrea ca acest subiect să fie dezbătut la summitul UE din 1-2 martie. “România vrea să amâne discuţiile până la summit, dar alţii nu sunt de acord şi vor încerca să rezolve problema astăzi”, le-a declarat reporterilor ministrul olandez de externe, Uri Rosenthal.
Sârbii insistă cu vlahii şi limba vlahă

Reuters spune că Belgradul a părut să fie luat pe nepregătite de mişcarea României şi nu a avut o reacţie imediată. Canalul de televiziune Bor, care emite în estul Serbiei, unde trăieşte majoritatea comunităţii vlahe, a anunţat că va începe să îşi subtitreze programele într-o limbă vlahă aprobată oficial (aceasta este formularea reporterilor Reuters care nu cunosc istoria minorităţii româneşti dinSerbia, devenită minoritate vlahă de puţină vreme).

Reuters citează chiar pe Radisa Dragojevic, preşedintele Consiliului naţional al vlahilor (Reuters nu spune că Radisa Dragojevic este membru al Partidului Socialist sârb şi că alegerile pentru acest Consiliu naţional au fost fraudate masiv în 2010). Ce spune Radisa Dragojevic pentru Reuters: “Nu există probleme cu statutul minorităţii vlahe în Serbia. Autorităţile române vor să vadă Belgradul numindu-ne români, dar comunitatea noastră se opune. Noi considerăm Serbiapatria noastră şi, în afară de unele rădăcini comune, nu avem legături cu România”.

UPDATE: România şi-a menţinut poziţia faţă de Serbia, în ciuda presiunilor pentru a renunţa la acest blocaj. Ministrul de Externe Cristian Diaconescu a cerut Serbiei să semneze un protocol prin care să se stabilească un mecanism bilateral de monitorizare a drepturilor minorităţii româneşti din Serbia. Preşedintele Serbiei Boris Tadic o ţine langa cu “vlahii”.

George Damian

duminică, 26 februarie 2012

Situatia Romanilor din Timoc la RadioRomaniaActualitati. 26.02.2012, orele 8.30.



Eugen Tomac (foto stanga), secretar de stat la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, informeaza pa pagina sa de Facebook: Am discutat in aceasta dimineata la Radio Romania Actualitati, in emisiunea “Matinal de weekend” – realizata de cunoscutul jurnalist Gabriel Bassarabescu, despre situaţia comunităţii românilor din Valea Timocului, din Serbia (foto sus, alaturi de Presedintele Traian Basescu, Prima Doamna, Maria Basescu si Parintele Boian):
Gabriel Bassarabescu – Să începem cu domnul Eugen Tomac. Domnule secretar de stat, bună dimineaţa! Care mai este situaţia în acest moment, în Timoc?
Eugen Tomac: Bună diminteţa! Bună dimineaţa, tuturor radioascultătorilor dumneavoastră. Într-adevăr, în Valea Timocului avem o comunitate compactă, extrem de numeroasă, din evaluările noastre, peste 250 mii de români, ceea ce este extrem de important de menţionat, pentru că nu vorbim de o comunitate foarte mică, o comunitate izolată, ci o comunitate compactă, care s-a dezvoltat pe parcursul veacurilor în aceste zone. Deci ceea ce este foarte important de menţionat că nu sunt români care au plecat din ţară la un moment dat, ci sunt o comunitate compactă, autohtonă, românească. Pentru noi este o prioritate să le acordăm o atenţie sporită acestor români. Aşa cum am discutat în urmă cu ceva timp, anul trecut a avut loc o vizită istorică la această comunitate, pentru că, fiind o comunitate numeroasă, dar extrem de uitată, aş putea spune aici, inclusiv de către statul român, pentru că trebuie să spunem adevărul exact aşa cum este, nici noi nu ne-am grăbit să-i susţinem pe parcursul anilor.
Realizator: În istorie. Chiar de la începutul secolului trecut s-a pus această problemă, a unei susţineri, din păcate, insuficiente a comunităţilor din sudul Dunării. Aşa este.
Eugen Tomac: Exact. A avut loc o vizită istorică. Domnul preşedinte Traian Băsescu a vizitat această comunitate, este primul şef de stat român care a efectuat o vizită oficială, timp de o zi, în cadrul vizitei de stat pe care domnia sa a avut-o în cursul lunii noiembrie a anului trecut. Ceea ce ne interesează, în momentul de faţă, pentru că lucrurile au evoluat, există deja mecanisme, există norme foarte clare, este ca minoritatea românească din Serbia, de pe tot cuprinsul Serbiei, să aibă aceleaşi drepturi şi facilităţi pe care le are o minoritate într-un stat european. Din acest punct de vedere, regretăm că exact cu o lună în urmă, în Serbia de Răsărit, în cadrul Consiliului Naţional Vlah, român – cum îl mai numesc românii de acolo, a avut loc o tentativă absolut de neînţeles, de a da un nou semnal neprietenesc, aş spune eu, în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei minorităţii româneşti din această zonă, încercându-se legiferarea aşa-zisei limbe vlahe. Ştim foarte bine că nu există decât o singură limbă, limba română, ştim că există tentative şi în alte zone, unde minoritatea românească este supusă acestui proces de asimilare.
Realizator: Celebra limbă moldovenească şi celebrul dicţionar scos într-o anumită perioadă, să-i spunem noi, de tristă amintire, în Republica Moldova, nu?
Eugen Tomac: Exact. Regulile sunt, din păcate, aceleaşi. Nu înţelegem de ce există această tentativă de a mutila limba română, pentru că, până la urmă, limba română este o limbă oficială a Uniunii Europene, limba română este o limbă pe care toţi oamenii din acea zonă recunosc că o vorbesc.
Sigur, există această diferenţă de evoluţie a limbii române, dar nimeni nu şi-a pus niciodată problema că graiurile româneşti pot fi, într-un fel sau altul, standardizate. Din acest punct de vedere, este regretabil că există asemenea tentative. Noi le vom combate cu fermitate, pentru că nu este posibil aşa ceva. Nu există nici minoritate naţională vlahă, nu există nici minoritate naţională moldovenească, nu există şi nu putem accepta ca identitatea noastră, într-un fel sau altul, să fie după bunul plac al unor aşa autointitulaţi lideri ai vlahilor, creată artificial. Este un concept, din păcate – şi o spun cu tot regretul şi cu toată responsabilitatea – un concept promovat şi altădată, care are o singură miză, din păcate. Este o miză antiromânească şi, din acest punct de vedere, nu vom tolera sub nicio formă ca comunitatea noastră să fie supusă unor asemenea tentative de a mutila limba română, pentru că nu se pune în discuţie, sub nici o formă să acceptăm aşa ceva.
Realizator: E mai mult decât clar punctul de vedere al dumneavoastră, al Departamentului Românilor de Pretutindeni. (…) Să încheiem această discuţie, alături de secretarul de stat Eugen Tomac. Situaţia e mult mai complicată decât credeam şi speram...
Eugen Tomac: Da, decât pot să subliniez că noi nu vrem altceva decât să se revină la o anumită stare firească, o stare a normalităţii, aşa cum subliniam la începutul intervenţiei mele. Mecanisme există. Serbia a aderat, le-a îmbrăţişat. Doreşte să se integreze în UE. Este şi obiectivul nostru, ca statul vecin să devină stat membru al UE într-un viitor cât mai rapid, dar acest lucru trebuie să se întâmple în aceeaşi manieră firească, garantându-le tuturor cetăţenilor ei, inclusiv minorităţii române, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce ţin de altceva, decât de respectarea unei minorităţi naţionale pe întreg cuprinsul statului sârb. Imaginaţi-vă că noi, în România am avea o atitudine diferită faţă de minoritatea naţională sârbă. Într-un fel i-am trata pe sârbii din Bucureşti şi cu totul altfel pe sârbii din Banat. Nu se pune problema în aceşti termeni. România poate fi privită drept model, din acest punct de vedere, pentru că minorităţile, iată, fac parte din arcul guvernamental, astăzi, în România, şi participă la deciziile importante în ceea ce priveşte guvernarea ţării. Ne-am dori, însă, ca românii noştri – atât părintele Boian Alexandrovici, cât şi domnul doctor Pedrag Balaşevici – să se poată bucura, tânăra generaţie să se poată bucura de un nou statut în ţara în care locuiesc. Să se poată bucura de limba pe care o vorbesc, pentru că, repet, limba română este o limbă oficială a Uuniunii Europene. Nu au motive temeinice de a se teme că minoritatea română poate crea anumite probleme în interiorul Serbiei. Ei sunt o comunitate compactă, extrem de loială statului sârb, şi, din acest punct de vedere, prioritate pentru noi rămâne ca românii din această zonă, din Valea Timocului, să se poată bucura în cel mai scurt timp de şcoală în limba română, să fie recunoscută jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române din Serbia, inclusiv în această zonă, pentru că în momentul de faţă decât românii din Banatul sârbesc se pot bucura de slujbe în limba română. Să se poată bucura de instituţii media în limba română, pe care noi dorim să le susţinem şi, împreună cu statul sârb, să le dezvoltăm, pentru ca minoritatea noastră să se poată bucura şi comunica în limba maternă. Sunt obiective precise. Vom insista, în continuare, astfel încat românii din această zonă să-şi poată recupera demnitatea de care au nevoie.

ascultati emisiunea la:

http://www.vplay.ro/watch/vbmei64r/

sâmbătă, 25 februarie 2012

IN SFARSIT, JUSTITIA SARBA A FACUT DREPTATE !!!




Republika Serbia
Tribunalul Varset
3.P.nr.2313/2010
27.12.2011
V A R S E T
...
ÎN NUMELE POPORULUI!

Tribunalul din Vârşeţ, format din judecătorul Vesna Todorovic, presedinta şi juraţii Gvozdici Stevan şi Bălăgean Viorel, în procesul juridic dintre Jon Cizmaş din Straja reprezentat de avocatul Rachitovan Romulus şi COMUNITATEA ROMÂNILOR DIN SERBIA, reprezentată de Stevan Mihailov prin avocatul Traian Romanovici pe data de 27.12.2011 a adus următoarea decizie:
HOTĂRÂRE

SE RESPINGE plângerea lui Jon Cizmaş din Straja privind anularea deciziilor adoptate de Adunarea CRS ţinută pe data de 26.09.2010 şi anume "Decizia privind anularea ştampilei care nu respectă Statutul şi adoptarea noi ştampili conform Statutului" şi "Decizia de adoptare noului Statut CRS conform Legii Asociaţilor" precum şi decizia din 12.09.2010 privind alegerea noii conduceri CRS prin vot secret. Toate acuzaţiile sunt NEFONDATE.
SE ACCEPTĂ cererea părţii acuzate ca Ion Cizmaş din Straja să predea Comunităţii Românilor din Serbia sediile, toată documentaţia, ştampilele şi inventarul CRS în termen de 15 zile. Dacă nu va accepta, se apelează la executarea silită precum şi să plătească cheltuielile de judecată părţii acuzate în valoare de 47.000 dinari.
SE RESPINGE cererea de a se interzice lui Stevan Mihailov să reprezinte CRS în faţa instituţiilor, persoanelor fizice, instituţii de de stat şi să folosească ştampila CRS.

PRESUDA

ODBIJA SE tužbeni zahtev tužioca Čizmaša Jona da se utvrdi sa nu ništave i da ne proizvode pravno dejstvo odluke donete na sednici Skupštine Zajednice Rumuna u Srbiji održane dana 26.09.2010 godine u Banatskom Novom Selu....

USVAJA SE protivtužbeni zahtev tuženog-protivtužioca pa se obavezuje tužilac-protivtuženi Čizmaš Jon iz Straže da tuženom-protivtužiocu Zajednici Rumuna u Srbiji iz ...Vršca preda u posed poslovne prostorije tuženog-protivtužioca koje se nalaze u Vršcu u ul. Vaska Pope br. 16, kao i da tuženom-protivtužiocu preda celokupnu dokumentaciju, pečate i iventar u roku od 15 dana pod pretnjom prinudnog izvršenja....

ODBIJA SE predlog za odredjivanje privremene mere tužioca, kojom se zabranjuje Mihajlov Stevanu da istupa u ime Zajednice Rumuna u Srbiji...

sâmbătă, 11 februarie 2012

Serbia ne loveşte cu limba vlahă - Puterea


Serbia ne loveşte cu limba vlahă - Puterea


În Serbia a fost adoptat aşa numitul „alfabet vlah” care va sta la baza standardizării viitoarei „limbi vlahe”. Pe modelul „limbii moldoveneşti” din Ucraina şi Republica Moldova, în Serbia se încearcă spargerea comunităţii româneşti prin inventarea unei „limbi vlahe” separate de limba română. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa a solicitat deja organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din Serbia informaţii referitoare la promovarea artificială a „limbii vlahe”.

Sinişa Celojevici, inventatorul limbii vlahe

Cotidianul sârb „Politika” a anunţat adoptarea în Valea Timocului a unui „alfabet vlah” pe baza grafiei chirilice, autorul acestui alfabet fiind Sinişa Celojevici. Noul alfabet are 35 de litere care ar permite în viziunea autorului său redea toate sunetele „limbii vlahe”. Sinişa Celojevici susţine „este important punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există nici un fel de piedici, putem începe tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română”. Declaraţiile lui Sinişa Celojevici vin după ce Consiliul Naţional al Vlahilor din Bor a adoptat alfabetul vlah inventat de el.

Amestecul sârbilor

Valea Timocului este regiunea la sud de Dunăre, faţă în faţă cu Drobeta-Turnu Severin, care este locuită de 60.000 de vorbitori de limbă română, conform recensământului din anul 2001. În Serbia, minorităţile sunt reprezentate de Consilii Naţionale, însă la alegerile din 2009 Consiliul Naţional al românilor din Valea Timocului a fost preluat de membri ai partidelor sârbe. Aceştia şi-au propus standardizarea „limbii vlahe” care să realizeze diferenţa fundamentală faţă de români, iar primul pas a fost adoptarea unei forme de alfabet chirilic drept „alfabet vlah”. Crearea „limbii vlahe” urmează modelul sovietic al creării „limbii moldoveneşti”, diferită de limba română. Nu este prima încercare de acest fel: în anul 2004 a fost publicat în Serbia un „Vorbariu vlah-sârb” pe modelul celebrului „Dicţionar moldovenesc-românesc” de la Chişinău din anul 2003.

Serbia, monitorizată de APCE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a aprobat pe 27 ianuarie un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia.

Senatorul PSD Titus Corlăţean ne-a declarat: „Concluzia pe care Parlamentul României o va trage în urma acestui episod este că Serbia nu este gata să îndeplinească criteriile politice pentru a primi calitatea de stat candidat la Uniunea Europeană, în ciuda interesului major pe care România îl are ca Serbia să devină membru cu drepturi depline al familiei europene”. Senatorul PDL Viorel Badea ne-a declarat că pregăteşte „o iniţiativă de modificare a Legii Românilor de Pretutindeni prin care toate celelalte denominaţii ale etniei române să fie sinonime cu termenul de român”.

George Damian

duminică, 5 februarie 2012

VORBARIU - O ABERATIE

Prima dată am aflat de această „aberatie” de la prietenul Florian Copcea, corespondentul AGERPRES din Turnu Severin, care participase la „lansarea” din satul românesc Ostreli de lânga Bor... Dragi români, priviti si va cruciti !!!

 




 
"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000