TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 3 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

marți, 29 aprilie 2008

TRADIȚII ROMÂNEȘTI RENĂSCUTE ÎN TIMOC



HRISTOS A ÎNVIAT !





La câțiva kilometri de Vidin se află ruinele unei mănăstiri săpate în stâncă de pe vremea lui Strațimir și a țarinei Ana. La poiana Albotina, aflată la poalele stâncilor, se întâlneau românii din satele din județul Vidin în fiecare an de „ziua frâsânelului”, în a doua zi de Paște, unii venind de la zeci de kilometri!
Mănăstirea mai era numită și “cetatea latină” de la Albotina și pe aici a trecut vestitul Baba Novac, român timocean din zonă, devenit cunoscutul general al lui Mihai Viteazul și tot aici a fost unul din locurile de ascunzătoare ale celebrului haiduc de la începutul deceniul 5 al secolului al XIX – lea Stoian Stângă, pe numele lui adevărat Gheorghe Obedean, născut în Satul Nou al Banatului la 1807, erou al unor balade cântate și astăzi, pânã “mai ieri-alaltãieri”, în ținutul Vidinului și în zona învecinată a Crainei Negotinului (în Serbia) și executat de turci la “Târgul de boi” din afara Vidinului în 1844.

Scria Cristea Sandu Timoc: “Am uitat să vă mai spun că încă de când eram copil, de pe la vreo 7 ani, jandarmeria sârbească era prezentă în sat şi ne interzicea să ne adunăm la sărbătorile noastre câmpeneşti care se ţineau după ritualuri străvechi din epoca primitivismului nostru în onoarea unor flori cum erau bujorul, liliacul, frâsânelul, şi altele. Am fost întorşi din drum tocmai când urcam spre platoul ce se numea Poieniţi, o palmă de pământ ca un disc ce se ridica drept deasupra Timocului şi de unde se vedea Dunărea şi vapoarele care alunecau pe ea. Aici veneam cu carele pline cu bunătăţi, se întindeau mesele, cântau lăutarii şi se întâlneau români din trei ţări, din „Sârbie, Bugărie şi Rumânie”. Sărbătoarea aceasta a liliacului cădea la vreo săptămână după Paşti şi platoul era plin de omenire ca la un bâlci de odinioară. Încetul cu încetul s-a avut grijă ca să dispară aceste sărbători şi întâlniri, cum a dispărut şi la Albotina de lângă Vidin, iar astăzi cei care ne mai amintim de semenea vremuri avem impresia că au fost vremuri de mare belşug şi libertate. De atunci şi până în prezent, guvernanţii de la Belgrad indiferent că au fost monarhişti, comunişti, naţionalişti, radicali, liberali sau democraţi ca azi, le-au purtat sâmbetele românilor din Timoc fortându-i să-şi schimbe până şi etnogeneza, să spună că sunt vlahi în loc de „rumâni”.”

Și totuși, tradiția nu s-a pierdut.

În Timocul bugăresc, inimosul doctor Ivo Gheorghief din Rabova, Președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria -”AVE”, alături de Doamna Leda Videnova, Președinta Uniunii Românilor/Vlahilor din Bulgaria - U.R./V.B și de Dl. Ivan Juvetov, Directorul Centrului Cultural Român din Vidin - C. C. R., au organizat la locul sfânt, Albotina, de ziua frâsânelului, cea de-a II-a ediţie a Festivalului Folcloric „Sărbătoarea Folclorului Autentic Românesc”. Concomitent cu această reală sărbătoare a artei folclorice autentice româneşti, va fi vernisat un reviu de porturi, obiceiuri şi tradiţii populare sud-dunărene”.

În ziua următoare, pe malul celălalt al Timocului, după Sfânta Liturghie oficiată de părintele Boian, va fi ţinută manifestarea culturală “Festivalul Românilor de Paşti la Mălainiţa“ organizată de Federaţia Rumânilor din Sârbie la care vor participa urmatoarele ansambluri folclorice:
- Ansamblul din Cobişniţa şi Bucopcea,
- Ansamblul din Criveli,
- Interpreţi de muzică românească din Pomoravlie şi Craina.


Graiul dulce ce ne infrățeste,/ Niciodată nu va fi uitat, /Căci în el se ascunde și trăiește,/ Tot ce-i mai frumos și mai curat. /Pe câmpie și în munți răsună, /Glasul vitejesc clocotitor, /Care toate inimile adună, /Pentru un destin nemuritor./ El este goarna ce vă auziți /Și spune tuturor ce-i despărțiți:/ Tot ce e românesc nu piere!/ Și nici nu va pieri!/ Oricât vom îndura/ Jurăm să fie așa /Căci tot ce-i românesc nu piere/ Și nici nu va pieri! /Românul știe să înfrunte ceasul greu /El crede în dreptatea lui și-n Dumnezeu....

Jean Moscopol n.1903-d.1980

duminică, 20 aprilie 2008

ROMÂNI UNIȚI din Serbia - dr Predrag Balaşevici


Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a cotrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.


La doua săptămâni după sfinţirea pietrei de temelie a Bisericii Ortodoxe Române Sf Niceta de Remesiana de la Mălainița, zece organizații vlaho - române din Serbia de Nord-est (Partide și ONG românești) au semnat la Bor să meargă împreună la alegerile parlamentare și locale pe o listă unică sub numele ”Români uniți din Serbia - dr Predrag Balașevici”. Contractul de listă unică a fost semnat de: Partia democrată a rumânilor din Serbia - (PDRS) cu sediul la Bor, Partia democrată a vlahilor (rumânilor) - (PDV(R)) cu sediul la Nigocin, Rumânii Serbiei democrate (RDS) cu sediul la Cuceva, Societatea românilor - valahilor “Traian” (SR-V “Traian”) din Cladova, Comunitatea rumânilor Paul Matei (CR Paul Matei) din Petrovaț la Mlava, Asociația pentru cultura vlahilor - românilor Curcubeul (Curcubeul) din Zaicer, Inițiativa culturală românească (ICR) din Jagobița, Asociația pentru cultura vlahilor - românilor Ariadnae Filum (AF) din Bor, Asociaţia pentru limbă, cultură şi religia a rumânilor de pe Valea Moravei (ARVM) din Ciupria și Federația românilor din Serbia (FRS) cu sediul la Nigocin.

De pe site-ul MAE (http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=35669&idlnk=2&cat=4) am aflat că în perioada 6-7 aprilie 2008 secretarul de stat coordonator al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, domnul Mihai Gheorghiu, a efectuat o vizită în Republica Serbia, cu acest prilej participând la inaugurarea noului sediu al biroului teritorial al Comunităţii Românilor din Serbia ( CRS ) din comuna Alibunar, unde 32% din populaţie o reprezintă etnicii români. Clădirea în care va funcţiona filiala CRS a fost achiziţionată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni şi renovată cu fondurile alocate de către autorităţile provinciei Voivodina.

La sediul central al Comunităţii Românilor din Serbia aflat în oraşul Vârşeţ, a avut loc o întâlnire cu conducerea organizaţiei, care a prezentat activitatea desfăşurată pe parcursul anului 2007. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu a apreciat rezultatele demersurilor făcute de către CRS pentru afirmarea identităţii comunităţii româneşti din Serbia, ceea ce poate constitui un model şi pentru alte organizaţii reprezentative ale etnicilor români din vecinătatea României.

În prezenţa unor înalţi ierarhi din România şi a Prea Sfinţiei Sale Daniil, Episcop al Episcopiei Dacia Felix pentru românii ortodocşi din Serbia, a fost oficiată slujba pentru punerea pietrei de temelie la biserica din localitatea Mesici, unde populaţia de origine română este majoritară.

Spre “disperarea gazdelor”, Secretarul de stat Mihai Gheorghiu i-a acordat jurnalistei Ramona Băluțescu următorul interviu:

R.B.: -De ar fi să vă limitaţi la puţine cuvinte, cum vi se pare viaţa unui român din Voivodina?

M.G.: -Românii din Voivodina se bucură de o situaţie preponderent pozitivă. Au bune legături cu ţara şi se mişcă în ambele direcţii.

R.B.: -În ce priveşte trimiterea de bani spre românii din Serbia, românii din Timoc spun că Departamentul nu le aprobă proiectele şi nu îi susţine cu nimic. Cum comentaţi acest lucru?

M.G.: -Cum altfel decât că reprezintă o apreciere complet falsă? Departamentul a sprijinit si proiecte ale asociaţiilor din Timoc .[În 2005! În 2006 au purtat corespondență, le-au spus să înceapă proiectul cu Timoc Press, să se împrumute că le trimite banii, dar la sfârșitul lui 2006 le-a trimis o scrisoare că nu mai sunt bani, lăsându-i cu ochii în soare! Și nu era vorba decât de 10-15.000 € !n.n.] Procesul de evaluare a arătat o foarte slabă calitate a proiectelor, astfel încât cerem rezultate concrete celor care aplică. [Orice român de bună credință poate accesa : http://www.timocpress.info/ să vadă rezultatele concrete precum și calitatea proiectului! n.n.]

R.B.: -Adică nu oferiţi finanţări decât celor care „au făcut ceva până acum”?

M.G.: -Finanţările noastre sunt deschise tuturor, cu o condiţie reală, cea a rezultatelor. Ne referim la cele de după derularea proiectului.

R.B.: -Asta sună a cerc vicios. Nu le daţi oamenilor bani că nu au rezultate pe care le-ar avea, având bani?

M.G.: -Ne referim la rezultatele de după. La sfârşitul proiectului trebuie să existe rezultate concrete.

R.B.: -În Negotin, în septembrie 2007, la sfinţirea primei troiţe a românilor, s-a cerut demisia dumneavoastră pe motiv că trataţi cu nepăsare această zonă cu aproximativ 300.000 de români.

M.G.: -Noi nu tratăm cu nepăsare nimic. Acestea sunt aprecieri subiective, nu doresc să le comentez. Rezultatele arată care e cartea noastră de vizită. [Chiar așa! Nu numai că n-a venit, dar nici n-a trimis măcar un reprezentant al Departamentului! Asta e “cartea de vizită” a domniei sale! n.n.]

R.B.: -N-aţi participat la acel eveniment, important pentru românii din Serbia de Răsărit, şi nici la cel din 8 martie, anul acesta, când s-a pus piatra de temelie pentru biserica a doua din Timoc. Nici la alte evenimente importante, care vizează zona. Când aţi fost ultima dată în Timoc?

M.G.: -Acestea sunt lucruri independente de mine, ţin de agenda Departamentului. [Sau de valoarea diurnei? Europa Occidentală a fost pe agendă! Dar și valoarea diurnei a fost mai substanțială!n.n.] Avem contacte, constant, cu preotul Boian Alexandrovici. Chiar şi decorarea lui a fost făcută la sugestia Ministerului de Externe...

R.B.: -...recte a ambasadorului nostru de la Belgrad, Ion Macovei, nu-i aşa?

M.G.: -N-are importanţă de unde a pornit. Instituţia e Ministerul Afacerilor Externe.

R.B.: -Totuşi, nu mi-aţi răspuns. Când aţi fost ultima dată în Timoc?

M.G.: -De fapt, ultima vizită va fi chiar azi, după terminarea vizitei în Voivodina.

R.B.: -Vorbesc de vizite deja întâmplate.

M.G.: -Ultima vizită, cu o întâlnire a reprezentanţilor comunităţii, a fost în 2006 (N.n.: ulterior, secretarul de strat revine şi îmi spune că, de fapt, este vorba de 2005). De aici merg direct acolo.

R.B.: -Comunităţile româneşti spun că i-aţi lăsat în situaţii penibile. Având proiecte aprobate de Departament, n-au primit, totuşi, bani la timp. La Gyula, în Ungaria, s-au aprobat nişte bani pentru un proiect, s-a spus că ei vor veni, doamna care conducea proiectul pentru comunitatea română de acolo s-a împrumutat de bani ca să acopere suma care nu venea de la dumneavoastră şi care sumă a ajuns extrem de târziu. Cum de există astfel de situaţii?

M.G.: -Asta este o situaţie diferită. La sfârşitul anului trecut, fondurile Departamentului au fost insuficiente. Bugetul e cel care e, limitat. Cu toate acestea, toate sumele au fost onorate, chiar dacă cu întârziere.

Îi mulţumesc, fugim iar, de data aceasta spre Mesici, după nişte înţepături cordiale primite din partea gazdei, ca semn de solidaritate cu secretarul de stat.

Continua comunicatul M.A.E.: „La Zaicear, demnitarul român s-a întâlnit cu reprezentanţii biroului teritorial al CRS din localitate. Au fost discutate aspecte referitoare la activităţile desfăşurate până în prezent, fiind subliniat faptul că minorităţile naţionale reprezintă o punte de comunicare între cele două state, iar asigurarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale, în special asigurarea accesului la educaţie în limba maternă şi a dreptului la serviciu religios în limba maternă este un angajament asumat de statul sârb prin instrumente bilaterale şi multilaterale.

Secretarul de stat Mihai Gheorghiu s-a întâlnit la Mălainiţa cu preotul Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripens. A fost subliniată cu acest prilej importanţa asigurării libertăţii religioase a românilor din Valea Timocului şi a dreptului lor la serviciu religios în limba maternă.”

Și asta a fost tot! În condițiile în care, 8 ONG-uri și 2 Partide ale Românilor din Timoc participa pentru prima data pe o lista comuna ca ROMANI UNITI la alegerile parlamentare si locale de pe 11 mai! Măria Sa Mihai Gheorghiu n-a putut să se vadă macar cu reprezentanții autentici ai romanilor din Timoc! Aceasta desconsiderare din partea unui reprezentant al Guvernului Romaniei, nu-l descalifica doar pe el ci intreg Guvernul Romaniei!

Dar cine e acest ipochimen?

Iata ce aflam dintr-un articol din Romanian Global News intitulat : Pe cine protejeaza Tariceanu in MAE?

Mihai Gheorghiu este seful Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, departament din cadrul Ministerului de Externe. Romanul mort in Polonia ca si alti romani aflati in inchisori sau in situatii disperate prin diverse colturi ale lumii sunt « romani de pretutindeni » care ar fi trebuit sa intre in grija acestui Departament din MAE. Numele lui Gheorghiu nu a fost pomenit de nimeni in acest scandal pentru ca tinta era Cioroianu. Vina lui a fost clara si vizibila. Insa la fel de clara si vizibila este si vina secretarului de stat Gheorghiu. Cioroianu a avut cel putin demnitatea sa-si asume greseala. Gheorghiu nu.

Starea jalnica a comunitatilor romanesti din Timoc, Ucraina, Macedonia, Albania, Bulgaria, Ungaria sau Grecia (si aici vorbim de comunitati romanesti autohtone nu de emigratie) se datoreaza managementului absolut dezastuos intretinut de Gheorghiu si a marionetelor lui de la conducerea acestui departament. Exemplele cele mai invocate in presa ca cele privind romanii din Timoc sau situatia la fel de dramatica a romanilor din regiunea Odesa din Ucraina, pot fi completate cu situatia dramatica a aromanilor din Albania.« Meritele » lui Gheorghiu nu se opresc insa aici, ele se extind ca si competentele DRRP si asupra emigratiei. Si aici Gheorghiu a reusit sa faca sa se aleaga praful de imaginea Romaniei si asa terfelita de presa din Italia sau Marea Britanie. Dupa promisiuni si uneori contracte semnate ce au facut ca asociatii romanesti din Italia si Germania sa cheltuie sume importante de bani pe actiuni culturale sau de promovare a valorilor romanesti, Gheorghiu a « uitat » sa le mai dea banii. Au urmat memorii pe la Presedintie si Guvern in care bietii oameni, intrati la datorii pe promisiunile statului roman (admitand absurdul ca Gheorghiu ar putea reprezenta statul roman!), se plangeau ca au facut datorii la banci pentru actiunile organizate, imaginea statului roman terfelita in cadrul comunitatilor romanesti, odata in plus si scandal. Cam atat a reusit sa genereze echipa care conduce DRRP-ul in 2007. Solutia a fost ca din bugetul pe 2008 sa se achite datoriile catre asociatii contractate in 2007. Este pentru prima oara in istoria acestui departament cand se intampla asa ceva. Ce se va intampla cu proiectele din 2008 ? Acestea vor fi reduse la maximum, fiind acordate finantari doar clientilor politici ai lui Gheorghiu. Sau ai altora...”

Declaratiile acestui individ de la mijlocul lunii noiembrie 2007 in cazul cunoscutei actrite Laura Vasiliu, agresata de jandarmii italieni ce o confundasera cu o traficanta, pot fi urmarite la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=DUSX_RjN6Dc care are titlul: secretarul de stat mihai gheorghiu o ia pe ulei!

Viața merge înainte pentru Românii din Timoc și fără sprijinul moral al lui Gheorghiu. Am vizionat câteva clipuri electorale ale Românilor Uniți din Sârbia. Sunt de un dramatism extraordinar. Iata câteva din ele:

Câți o să fim pe unsprezeșe mai? Pomeniți-vă, Fă șeva de tine și de locul unde trăiești! Ieși și glăsuie! Românii s-au împreunat! ”

KOLIKO ĆE NAS BITI 11,MAJA? PROBUDISE, URADI NEŠTO ZA ISTOCNU SRBIJU! IZAĐI I GLASAJ! UJEDINJENI VLASI SRBIJE!

Lumea va uita, dar Dumnedzău NU! Nu pierdeți șansa! Să arătăm că încă mai suntem! Să arătăm că pucem! Românii s-au împreunat ”

LJUDI CE ZABORAVITI, ALI BOG NEĆE! NE PROPUŠTAJ ŠANSU ! POKAŽI DA POSTOJIMO, POKAŽI DA MOŽEMO ! UJEDINJENI VLASI SRBIJE!

Până acuma am glăsuit de alții, am ajutat pe alții! Acuma a venit vreamea să glăsuim ge noi, să arătăm că încă suntem, să arătăm că pucem! Românii s-au împreunat!”

DO SADA SMO UVEK GLASALI ZA DRUGE! PODRŽAVALI DRUGE! DOŠLO JE VREME! GLASAJ ZA SEBE! POKAŽI DA JESMO! POKAŽI DA MOŽEMO! UJEDINJENI VLASI SRBIJE!

Să le urăm succes la alegeri Românilor din Timocul sârbesc și să sperăm că vom auzi și de bine!

Christian

miercuri, 16 aprilie 2008

Interpelare pentru noul ministru de externe pe problema românilor din Timoc

Bucuresti, Romania/Romanian Global News
miercuri, 16 aprilie 2008

Deputatul Dan Horatiu Buzatu a adresat o întrebare noului ministru de externe al României în care vine să amintească de dureroasa problemă a românilor din Timoc. Mai exact, deputatul Buzatu solicită discutarea problemei deschiderii unui consulat la Negotin și deschiderea unui nou punct de trecerea a frontierei la Porțile de Fier ll, între Serbia și România, justificate prin numărul mare de români din regiunea Timocului.

„În ultimul an, am participat la mai multe evenimente organizate de comunitatea românească din Valea Timocului din Serbia.

Printre altele, am aflat cu ocazia diferitelor întâlniri că în regiune trăiesc mai bine de 300.000 de români, în conformitate cu evaluările făcute de organizațiile și asociațiile reprezentative ale etnicilor români.

Dupa cum cunoașteti, și în regiunea Vârșeț trăiesc aproximativ 30.000 de etnici români. Pentru aceștia, la 18 februarie 2005 a fost inaugurat Consulatul General al României, care se găsește chiar în orașul Vârșet.

Cu toate acestea, românilor din localitățile de pe Valea Timocului le este greu să apeleze la serviciile oferite de Consulat, în special datorită distan/ei care îi separă. În același context aș dori să subliniez că județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Dolj, face parte din Euroregiunea 21, alături de regiunea Vidin din Bulgaria și Zaiecear din Sebia. În această euroregiune, populația este majoritar românească, existând numeroase cazuri în care aceiași familie are membri în fiecare dintre cele trei țări.

Pornind din cele arătate mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

1. Considerați necesară deschiderea unui al doilea consulat și la Negotin, pentru ca și comunitatea românească din Valea Timocului să poată beneficia în condiții optime de serviciile personalului consular?

2. Este posibilă deschiderea unui nou punct de frontieră în localitatea Porțile de Fier II, pentru înlesnirea circulației în interiorul Euroregiunii 21 ?”

Deputatul doljean solicită ministrului Lazăr Comanescu răspuns scris la întrebarea sa.

duminică, 6 aprilie 2008

SLUJBA ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN BULGARIA


Zilele trecute am primit de la prietenul meu din Bulgaria dr. Ivo Gheorghiev, o veste care din păcate nu s-a consemnat și în mediile din România: Împlinirea unui an de când Domitian, Mitropolitul Vidinului, permite slujbele în limba română în bisericile din satele românești din această parte a Bulgariei.

În această zonă românească a Bulgariei, până în prima jumatate a secolului XX, slujba s-a ținut mereu în limba enoriașilor, limba română.

Este de menționat că în ultima perioadă a stăpânirii turcești, începând cu 1867, preotul unit Samuil Draxin din Petrovăsâla (Banatul, azi sârbesc), a dus o campanie de redeșteptare națională printre românii din Pașalacul Vidinului și de atragere a acestora la Biserica Blajului. În patru ani a reușit să atragă la Biserica Unită cu Roma 25 de sate românești din judetele Vidin, Plevna și Vrața, adică jumătate din populația românească din acea zonă și să ridice șase biserici în care slujeau în românește 6 preoți.

Ignorarea de catre România a acțiunii lui Draxin, moartea episcopului de Oradea, ce îl sprijinea în acțiunea sa, precum și acțiunile proaspăt recunoscutei biserici bulgare, au dus la zădărnicirea acțiunii sale.

Totuși, în bisericile din satele românești s-a mai slujit în limba română încă aproape 50 de ani după constituirea Bulgariei moderne.

Este perioada în care, în aproape toate satele românești se construiesc sau se reconstruiesc, de către enoriașii români, biserici din piatră sau cărămida, unele dintre ele adevarate opere de artă.

Menționez bisericile din Gumătareț, având hramul “Sfinții Petru și Pavel” construită între 1910-1916 cu sprijinul regelui Ferdinand de Saxa Coburg al Bulgariei și unde slujea bătrânul preot Dimitrie, mort în 1920, la vârsta de 110 ani, după cum aflăm din inscripția de pe cruce, scrisă în românește cu litere chirilice, sau cea din Căpitănuț, construită în 1889 de familia Petrescu din Craiova, având ca model biserica din Calafat.

În biserica din Gumătareț s-au mai păstrat câteva cărţi de cult vechi româneşti cu litere chirilice până în zilele noastre.

Dar, începând cu mijlocul deceniului 3 al secolului XX, limba română este scoasă din biserică, iar majoritatea cărților de cult în limba română sunt distruse sau înlocuite cu cărți de cult bulgărești.
Preoții români sunt îndepărtați și schimbați cu preoți bulgari, refugiați din Macedonia ocupată de sârbi!

Dar cum lucrurile rele se învață cel mai ușor, luând ca model ordinul emis de episcopul sârb al Timocului, Melentie Vuic la 18 august 1899 prin care preoţii sârbi erau obligaţi să boteze copiii doar cu nume sârbeşti de pe o anumită listă afişată în toate bisericile, se dă ordin și de către biserica bulgară, ca preoții să boteze copiii români doar cu nume bulgărești, dupa o listă afișată la Biserică!

În timpul regimului comunist, politica de deznationalizre a românilor a continuat. Ne povestește Sandu Cristea Timoc: Românii din satul Rabova şi altele s-au opus aderării la colhozuri şi renunţarea la proprietatea privată. Există o poezie populară pe care o cânta un bard întârziat din Călinic, Mitko Petrov de „ziua frâsânelului”, a doua zi de Paşti, pe locul sfânt Albotina, nu departe de Dii. Părintele de la biserica din Rabova, Florea lu Căţel, Ion a lu Băzor şi alţii, fiind printre ultimii fugari au fost prinşi de stahanovişti, înfăşuraţi pe o ţeapă ca un burduf şi duşi la Dii aproape 30 de kilometrii ca să fie văzuţi prin satele româneşti timocene ca duşmani al societăţii socialiste. De la această întâmplare ne-a rămas o poezie populară pe care citind-o astăzi rămâi cu impresia că este vorba de o întâmplare din epoca primitivă. După ce s-a dezmeticit, preotul şi ceilalţi s-au întors în sat şi locuitorii care fuseseră deposedaţi de proprietate, cărora li se luaseră vacile, oile, caprele, atelajele trebuiau să joace în horă plângând de bucurie că nu mai au nici o avere şi că de aici înainte proprietatea lor este a partidului comunist...”

După căderea regimului comunist la Rabova, noul preot, localnic, părintele Valentin Gheorghief, a reînceput slujbele în limba română, fără a cere voie de la Mitropolitul Vidinului, Domitian, care însă a "îngăduit".

În scurt timp, și tânarul preot român din Gumătareț Emil Țenov, a început să țină slujbele și în română.

Între 17-20 iunie 2000 a avut loc vizita oficială a Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist la Biserica Ortodoxă Bulgară, ca urmare a invitaţiei Sanctității Sale Maxim, Patriarhul Bulgariei, cu prilejul resfinţirii bisericii Sf. Treime a Parohiei Ortodoxe Române din Sofia; slujba a fost ținută împreună de cei doi Patriarhi: Prea Fericitul Teoctist și Sanctitatea Sa Maksim. La Slujba de Resfințire a participat și Primarul de atunci al Sofiei, Stefan Sofianski, precum și șeful Departamentului pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, dl. Secretar de Stat Viorel Badea. A doua zi, Prea Fericitul Teoctist a mers împreună cu Patriarhul Maksim în vizită la Vicepreședintele Bulgariei dl.Kovalgiev, contribuind, în felul acesta, la restabilirea relațiilor între Patriarhia Bulgară și autoritățile laice bulgare!

În ianuarie 2001, conducerea Asociației Vlahilor din Bulgaria prin Președintele ing. Ivan Alexandrov, în numele românilor din Bulgaria, a adresat Sanctității Sale Maksim Patriarhul Bulgariei, dorința de a se permite oficial slujba în limba română în bisericile din satele cu populație românească.

Din păcate, schimbarea politicii Bucurestiului față de românii din Bulgaria, odată cu întronarea regimului Iliescu-Năstase la începutul Mileniului III, a avut ca rezultat interzicerea din nou a slujbei în limba română și hărțuirea părintelui Valentin.

Părintele Emil a părăsit parohia Gumătareț și Bulgaria iar în locul său a venit un preot bulgar care ține slujba în bulgara veche (slavona bisericească), pe care n-o înțelege nici un enoriaș.

În condițiile în care șeful de la acea vreme al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni Doru Vasile Ionescu, declara că este complet dezinteresat de soarta bisericii române de peste hotare, că „nu mai suntem în secolul XVIII !Ministerul Informațiilor Publice, condus la acea vreme de dl. Vasile Dâncu, a dezaprobat printr-un comunicat, la mijlocul lunii septembrie 2002 actul de discriminare etnică manifestat de Consiliul Eparhiei Vidin (Bulgaria), fața de preotul român/vlah Valentin Tvetanof Gheorghief din satul Rabova, județul Vidin, acuzat că a oficiat, pentru enoriașii români/vlahi, slujbele religioase în limba română.

Lupta pentru recunoașterea drepturilor românilor din Bulgaria de a avea în biserica slujba în limba română a fost preluată de inimosul doctor Ivo Gheorghief, Președintele nou inființatei Uniuni a Etnicilor Români din Bulgaria „AVE“, consătean cu părintele Valentin și fiul fostului Primar al Rabovei, dl. Filip Gheorghief.

Astfel că din 28 martie 2007, Mitropolitul Domitian „permite” slujba în limba română în eparhia sa! O delegaţie formată din: dr.Ivo Filipov Gheorghief – preşedinte al Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria „AVE“, preotul Valentin Gheorghief, paroh la biserica „Înălţarea Domnului“ din Rabova şi consilieri parohiali s-au prezentat în faţa Înalt Prea Sfinţitului Domitian, Mitropolit al Vidinului, unde au primit binecuvântarea arhierească de a sluji în limba română în Biserica din Rabova și în toate bisericile unde se va putea realiza acest lucru (unde există populaţie românească)

În ziua de 28 martie 2008, la Vidin, în prezența conducerii AVE și a unui număr de tineri români s-a aniversat UN AN de „permisiune” printr-o slujbă la Vidin!

Exemplul Înalt Prea Sfințitului Domitian al Vidinului ar trebui să fie luat și de episcopul sârb Justin al Timocului!

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000