HRISTOS A ÎNVIAT !
La câțiva kilometri de Vidin se află ruinele unei mănăstiri săpate în stâncă de pe vremea lui Strațimir și a țarinei Ana. La poiana Albotina, aflată la poalele stâncilor, se întâlneau românii din satele din județul Vidin în fiecare an de „ziua frâsânelului”, în a doua zi de Paște, unii venind de la zeci de kilometri!
Mănăstirea mai era numită și “cetatea latină” de la Albotina și pe aici a trecut vestitul Baba Novac, român timocean din zonă, devenit cunoscutul general al lui Mihai Viteazul și tot aici a fost unul din locurile de ascunzătoare ale celebrului haiduc de la începutul deceniul 5 al secolului al XIX – lea Stoian Stângă, pe numele lui adevărat Gheorghe Obedean, născut în Satul Nou al Banatului la 1807, erou al unor balade cântate și astăzi, pânã “mai ieri-alaltãieri”, în ținutul Vidinului și în zona învecinată a Crainei Negotinului (în Serbia) și executat de turci la “Târgul de boi” din afara Vidinului în 1844.
Scria Cristea Sandu Timoc: “Am uitat să vă mai spun că încă de când eram copil, de pe la vreo 7 ani, jandarmeria sârbească era prezentă în sat şi ne interzicea să ne adunăm la sărbătorile noastre câmpeneşti care se ţineau după ritualuri străvechi din epoca primitivismului nostru în onoarea unor flori cum erau bujorul, liliacul, frâsânelul, şi altele. Am fost întorşi din drum tocmai când urcam spre platoul ce se numea Poieniţi, o palmă de pământ ca un disc ce se ridica drept deasupra Timocului şi de unde se vedea Dunărea şi vapoarele care alunecau pe ea. Aici veneam cu carele pline cu bunătăţi, se întindeau mesele, cântau lăutarii şi se întâlneau români din trei ţări, din „Sârbie, Bugărie şi Rumânie”. Sărbătoarea aceasta a liliacului cădea la vreo săptămână după Paşti şi platoul era plin de omenire ca la un bâlci de odinioară. Încetul cu încetul s-a avut grijă ca să dispară aceste sărbători şi întâlniri, cum a dispărut şi la Albotina de lângă Vidin, iar astăzi cei care ne mai amintim de semenea vremuri avem impresia că au fost vremuri de mare belşug şi libertate. De atunci şi până în prezent, guvernanţii de la Belgrad indiferent că au fost monarhişti, comunişti, naţionalişti, radicali, liberali sau democraţi ca azi, le-au purtat sâmbetele românilor din Timoc fortându-i să-şi schimbe până şi etnogeneza, să spună că sunt vlahi în loc de „rumâni”.”
Și totuși, tradiția nu s-a pierdut.
În Timocul bugăresc, inimosul doctor Ivo Gheorghief din Rabova, Președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria -”AVE”, alături de Doamna Leda Videnova, Președinta Uniunii Românilor/Vlahilor din Bulgaria - U.R./V.B și de Dl. Ivan Juvetov, Directorul Centrului Cultural Român din Vidin - C. C. R., au organizat la locul sfânt, Albotina, de ziua frâsânelului, cea de-a II-a ediţie a Festivalului Folcloric „Sărbătoarea Folclorului Autentic Românesc”. Concomitent cu această reală sărbătoare a
artei folclorice autentice româneşti, va fi vernisat un reviu de porturi, obiceiuri şi tradiţii populare sud-dunărene”.
În ziua următoare, pe malul celălalt al Timocului, după Sfânta Liturghie oficiată de părintele Boian, va fi ţinută manifestarea culturală “Festivalul Românilor de Paşti la Mălainiţa“ organizată de Federaţia Rumânilor din Sârbie la care vor participa urmatoarele ansambluri folclorice:
- Ansamblul din Cobişniţa şi Bucopcea,
- Ansamblul din
Criveli,
- Interpreţi de muzică românească din Pomoravlie şi Craina.
Graiul dulce ce ne infrățeste,/ Niciodată nu va fi uitat, /Căci în el se ascunde și trăiește,/ Tot ce-i mai frumos și mai curat. /Pe câmpie și în munți răsună, /Glasul vitejesc clocotitor, /Care toate inimile adună, /Pentru un destin nemuritor./ El este goarna ce vă auziți /Și spune tuturor ce-i despărțiți:/ Tot ce e românesc nu piere!/ Și nici nu va pieri!/ Oricât vom îndura/ Jurăm să fie așa /Căci tot ce-i românesc nu piere/ Și nici nu va pieri! /Românul știe să înfrunte ceasul greu /El crede în dreptatea lui și-n Dumnezeu....
Mănăstirea mai era numită și “cetatea latină” de la Albotina și pe aici a trecut vestitul Baba Novac, român timocean din zonă, devenit cunoscutul general al lui Mihai Viteazul și tot aici a fost unul din locurile de ascunzătoare ale celebrului haiduc de la începutul deceniul 5 al secolului al XIX – lea Stoian Stângă, pe numele lui adevărat Gheorghe Obedean, născut în Satul Nou al Banatului la 1807, erou al unor balade cântate și astăzi, pânã “mai ieri-alaltãieri”, în ținutul Vidinului și în zona învecinată a Crainei Negotinului (în Serbia) și executat de turci la “Târgul de boi” din afara Vidinului în 1844.
Scria Cristea Sandu Timoc: “Am uitat să vă mai spun că încă de când eram copil, de pe la vreo 7 ani, jandarmeria sârbească era prezentă în sat şi ne interzicea să ne adunăm la sărbătorile noastre câmpeneşti care se ţineau după ritualuri străvechi din epoca primitivismului nostru în onoarea unor flori cum erau bujorul, liliacul, frâsânelul, şi altele. Am fost întorşi din drum tocmai când urcam spre platoul ce se numea Poieniţi, o palmă de pământ ca un disc ce se ridica drept deasupra Timocului şi de unde se vedea Dunărea şi vapoarele care alunecau pe ea. Aici veneam cu carele pline cu bunătăţi, se întindeau mesele, cântau lăutarii şi se întâlneau români din trei ţări, din „Sârbie, Bugărie şi Rumânie”. Sărbătoarea aceasta a liliacului cădea la vreo săptămână după Paşti şi platoul era plin de omenire ca la un bâlci de odinioară. Încetul cu încetul s-a avut grijă ca să dispară aceste sărbători şi întâlniri, cum a dispărut şi la Albotina de lângă Vidin, iar astăzi cei care ne mai amintim de semenea vremuri avem impresia că au fost vremuri de mare belşug şi libertate. De atunci şi până în prezent, guvernanţii de la Belgrad indiferent că au fost monarhişti, comunişti, naţionalişti, radicali, liberali sau democraţi ca azi, le-au purtat sâmbetele românilor din Timoc fortându-i să-şi schimbe până şi etnogeneza, să spună că sunt vlahi în loc de „rumâni”.”
Și totuși, tradiția nu s-a pierdut.
În Timocul bugăresc, inimosul doctor Ivo Gheorghief din Rabova, Președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria -”AVE”, alături de Doamna Leda Videnova, Președinta Uniunii Românilor/Vlahilor din Bulgaria - U.R./V.B și de Dl. Ivan Juvetov, Directorul Centrului Cultural Român din Vidin - C. C. R., au organizat la locul sfânt, Albotina, de ziua frâsânelului, cea de-a II-a ediţie a Festivalului Folcloric „Sărbătoarea Folclorului Autentic Românesc”. Concomitent cu această reală sărbătoare a
artei folclorice autentice româneşti, va fi vernisat un reviu de porturi, obiceiuri şi tradiţii populare sud-dunărene”.În ziua următoare, pe malul celălalt al Timocului, după Sfânta Liturghie oficiată de părintele Boian, va fi ţinută manifestarea culturală “Festivalul Românilor de Paşti la Mălainiţa“ organizată de Federaţia Rumânilor din Sârbie la care vor participa urmatoarele ansambluri folclorice:
- Ansamblul din Cobişniţa şi Bucopcea,
- Ansamblul din
Criveli,- Interpreţi de muzică românească din Pomoravlie şi Craina.
Graiul dulce ce ne infrățeste,/ Niciodată nu va fi uitat, /Căci în el se ascunde și trăiește,/ Tot ce-i mai frumos și mai curat. /Pe câmpie și în munți răsună, /Glasul vitejesc clocotitor, /Care toate inimile adună, /Pentru un destin nemuritor./ El este goarna ce vă auziți /Și spune tuturor ce-i despărțiți:/ Tot ce e românesc nu piere!/ Și nici nu va pieri!/ Oricât vom îndura/ Jurăm să fie așa /Căci tot ce-i românesc nu piere/ Și nici nu va pieri! /Românul știe să înfrunte ceasul greu /El crede în dreptatea lui și-n Dumnezeu....
Jean Moscopol n.1903-d.1980
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu