TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 7 ani
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum 8 ani

joi, 28 decembrie 2006

O DEPLASARE OFICIALĂ LA ROMÂNII DIN BULGARIA



În perioada 29.06. – 10.07.2000 a avut loc vizita în Bulgaria a unei delegatii guvernamentale romane condusa de domnul Viorel Badea, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare (D.R.R.H). Delegaţia a fost însoţită în zona Vidin de o echipă a TVR Craiova, iar pe tot parcursul călătoriei de o echipă de la Radio România Internaţional şi Radio România Actualităţi.

Scopul deplasării a cuprins obiective precise precum:

- participarea la Aniversarea Răscoalei din Valea Timocului din 28-30 iunie 1876, la care au participat români, bulgari, sârbi şi voluntari ruşi şi în urma căreia 18 sate din jurul Vidinului, din care 15 româneşti, au fost arse de către turci, iar 1000 de răsculaţi au fost ucişi, decapitaţi, capetele lor fiind înfipte în pari în oraşul Vidin;

- vizitarea localităţilor româneşti din zona Vidin – Timoc, precum şi a celor din dreapta Dunării, de la Arcear la Silistra, zonă ce nu a mai fost vizitată de oficialităţile române de circa 60 de ani;

- vizitarea localităţilor locuite de aromâni din Bulgaria de Sud (Rumelia): Velingrad, Răchitova, Peştera;

- inventarierea patrimoniului bisericesc aparţinând comunităţilor româneşti şi întâlniri cu preoţi de origine română în vederea iniţierii de demersuri pentru slujirea în limba română în satele româneşti,

- precum şi discuţii cu:

o Ambasadorul României la Sofia, dl. Constantin Grigorie, privind situaţia Liceului Român de la Sofia şi cu

o Dl. Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice, privind situaţia minorităţii române şi aromâne din Bulgaria.

Pe tot parcursul vizitei, delegaţia română a fost însoţită de domnul Ivan Alexandrov, preşedintele Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria.

Vineri 30 iunie, împreună cu dl. Ilko Ţvetkov (Ilie Florescu), istoric de origine română, a fost vizitată Biserica Sfânta Vineri din Vidin (sec. XVII), ctitorie a voievodului român Matei Basarab[1], pictată în stil românesc; s-a mers apoi la sediul fostului Consulat român de la Vidin, în prezent sediul Muzeului Regional din Vidin, unde au avut loc convorbiri cu d-na directoare Fionera Filipova, arheolog numismat, în vederea iniţierii unor programe de cercetare comune, româno – bulgare.

După amiază, la Casa de Cultură a oraşului Vidin a avut loc simpozionul dedicat aniversării Răscoalei din Valea Timocului, la care au luat cuvântul domnii Slavi Ianachev, viceprefect de Vidin, (etnic român), care a prezentat mesajul Vicepreşedintelui Bulgariei, dl Teodor Kavalgiev, istoricul Ghenadi Velcev, muzeograful Neven Iliev, dl Dimitrie Crăciunovici, preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia, dl Dimitrie Ianev, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Vidin (etnic român), dl Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice al Consiliului de Miniştri bulgar şi dl Viorel Badea, Secretar de Stat al D.R.R.H. din Guvernul României.

Seara, toti participantii, carora li s-a alaturat si reprezentantul Ambasadei Romaniei la Sofia, dl. Consul Ionel Banica, s-au deplasat la Novo Selo (Satu-Nou), unde au asistat la slujba de pomenire a victimelor rascoalei din Timoc, oficiate de preotul de origine romana Emil Dimitrof, adjunct al Mitropolitului Dometian de Vidin si s-au depus flori la monumentul ridicat pe acel loc. Dupa ceremonie, dl Secretar de Stat Viorel Badea a avut o intrevedere cu dl. Petar Atanasov, intalnirea avand ca scop precizarea directiilor de actiunecomuna a celor doua structuri guvernamentale in problema minoritatii romanesti din Bulgaria.

Sâmbătă 1 iulie, dimineata, la Vidin, in holul hotelului Ninov, a avut loc o intalnire cu membrii Comitetului de Conducere al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria (A.V.B.) si cu reprezentantii Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia, in vederea extinderii colaborarii dintre romanii din Serbia si cei din Bulgaria, cu sprijinul D.R.R.H.

Apoi delegatia s-a deplasat la Smârdan, la monumentul soldatilor romani cazuti in 1877-1878. Cu acest prilej a fost vizitat locul propriu-zis al bataliei ce inca mai pastreaza redutele si cazematele acelor vremuri.

Dupa amiaza delegatia s-a deplasat in satul Tianuţ, satul natal al presedintelui A.V.B., dl Ivan Alexandrov, sat ce are in prezent cca 300 de locuitori. Biserica satului a fost de curand renovata defectuos, fiind distrus interiorul, iar slujbele sunt tinute in slavona.

Apoi s-a mers in satul Cosova, sat ce are in prezent circa 500 locuitori. Biserica este in ruina, avand zidurile crapate si nu are preot slujitor. Urmatorul sat vizitat a fost Răchitniţa (cca 1200 locuitori. Biserica a fost construita in 1938 prin stradaniile preotului roman Petre Bârsanu, al carui fiu Chiril ne-a fost ghid. Biserica se afla intr-o stare de degradare, fiind vizitata doar de sarbatori de un preot din Bregova.

In aceeasi zi delegatia a vizitat orasul Bregova (cca 4500 locuitori romani). Biserica a fost construita in 1865, se afla in stare buna sub pastorirea preotului Liubomir Ţvetcov Gheorghief, etnic roman. Slujbele se desfasurau sporadic si in limba romana, fiind necesare carti de cult romanesti.

Seara, delegatia a sosit pe malul Dunarii, in satul Vârf (care mai are cca 700 locuitori, fata de 2200 in anul 1940). Biserica a fost construita in 1880 si are una din cele mai frumoase si bine conservate fresce din zona. Neavand preot propriu, serviciul religios este asigurat doar de sarbatori de un preot batran din Bregova, ce slujeste in slavona. In urma bombardamentelor din Serbia din 1999, altarul bisericii s-a crapat din cauza vibratiilor. A urmat satul Florentin(care avea 1200 locuitori in 1940). Satenii ne-au spus ca biserica din localitate are doi preoti care din cand in cand mai slujesc si in romaneste.

Duminica 2 iulie, delegatia s-a deplasat in satul Rabova (cca 650 locuitori fata de 2454 in 1940), unde a participat la slujba in limba romana celebrata de parintele Valentin Gheorghief, singurul care slujeste integral in romaneste. Biserica satului a fost construita in 1925 si se afla intr-o avansata stare de degradare.

La pranz, delegatia a vizitat satul Gumătareţ(1976 locuitori romani in 1940), unde s-a intalnit cu dl Dimitrie Ianev (etnic roman), vicepresedintele Consiliului Judetean Vidin, originar din acest sat. A fost vizitata de asemenea Biserica cu hramul Sfintii Petru si Pavel, construita in 1916 si renovata partial. Preotul satului, parintele Emil Ţenov este unul din putinii preoti romani care slujeste si in limba romana, folosind o carte de cult veche scrisa in romana cu litere chirilice! In spatele bisericii se afla mormantul preotului Dimitrie, decedat in 1920 la varsta de 110 ani, crucea fiind inscriptionata in romana cu litere chirilice!

A fost facuta o donatie de carte, constand in Biblii si carti de rugaciune si au avut loc convorbiri in vederea sprijinirii renovarii complete a bisericii din sat.

A urmat satul Chirimbeg (Pocraina in bulgara), ce avea 2547 locuitori romani in 1940 si biserica „Sfanta Treime” construita in 1884, apoi satul Căpitănuţ (cu 1774 locuitori romani in 1940 si cu cca 1000 in 2000), unde se afla cea mai mare biserica din satele romanesti, similara ca arhitectura cu cea din Calafat. Biserica a fost construita si pictata in 1889 de catre mesteri din Craiova – familia Petrescu (numele se afla pe picturi). Slujba se tine in slavona, iar administratorul bisericii era Iordan Becev (roman).

Luni 3 iulie, delegatia guvernamentala romana, insotita de dl. Ivan Alexandrov, presedintele Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, s-a deplasat la Arcear (Raţiaria), fosta capitala a Daciei Aureliene. A fost vizitat situl vechiului santier arheologic, de o mare importanta, care pana acum a fost neglijat de istoriografia si arheologia romaneasca, precum si monumentul soldatilor romani cazuti in razboiul din 1877-1878, ridicat in 1907 de catre localnici. In prezent, in localitate exista o populatie romaneasca redusa, dar limba romana este vorbita ca limba materna de rudarii din sat care locuiesc intr-un cartier separat de cel al tiganilor cu care nu vor sa se amestece.

A fost vizitatapoi satul Ciuciani (Stanevo), in care se vorbeste inca romaneste de catre batranii satului. Generatiile sub 50 de ani nu mai vorbesc limba, dar o pot intelege. Localitatea are circa 400 de case, din care mai sunt locuite doar 150. Biserica satului, destul de veche, este inchisa, slujindu-se foarte rar in ea (numai de Paşti). De asemenea, limba romana s-a pastrat la rudari, fiind folosita ca limba materna si de copiii acestora.

La pranz am ajuns la Zlătia, format din doua localitati - Cule-mahala si Călugăr-mahala. Biserica satului, construita in 1871, are hramul Sfanta Treima si se afla in stare de degradare, fiind pradata in 1992. Limba romana este vorbita de populatia de varsta mai tanara, in localitate aflandu-se un ansamblu folcloric de cantece si dansuri romanesti.

La orele 14.00 delegatia guvernamentala romana a vizitat Kozlodui, in care se afla centrala atomoelectrica, oras in care majoritatea populatiei este romaneasca, multi romani din localitatile inconjuratoare lucrand la centrala.

Am ajuns apoi in satul Hârleţ, majoritar romanesc (cca 1000 locuitori). Biserica, relativ veche, este bine intretinuta si are preot care vine din Kozlodui. Lângă biserica se afla un monument al ostasilor cazuti in primul Razboi Mondial, ale caror nume sunt romanesti in majoritate.

Seara am ajuns la Plevna, trecand prin Rahova – localitate cu populatie romaneasca, unde se afla monumentul ostasilor romani cazuti in razboiul din 1877-1878. In orasul Plevna se afla o importanta comunitate romaneasca, provenita din romanii plecati din satele inconjuratoare din motive economice.

Marţi 4 iulie, dimineata am vizitat localitatea Cruşovene (cca 1500 locuitori, fata de 4500 in 1940). Biserica a fost construita la inceputul secolului XX, fiind destul de degradata. Slujbele se tin in slavona[2]. In localitate exista un ansamblu de dansuri populare romanesti.

La pranz am vizitat localitatea Beşli (Baical). Satul are cca 600 locuitori, majoritatea batrani. Biserica a fost construita in 1860, fiind pradata in 1992. In localitate exista o formatie de dansuri populare romanesti (calusari)

Am mers apoi in localitatea Măgura (Zagrajden) care are circa 650 locuitori (fata de 1750 romani in 1940 plus 200 de bulgari). Aici am fost intampinati de catre dna Primar Valeria Radeva, presedinta filialei locale a Asociatiei Vlahilor din Bulgaria. In convorbirile purtate s-a subliniat dorinta de a se imbunatati colaborarea cu primaria orasului Corabia, aflat pe malul celalalt al Dunarii, precum si deschiderea unui punct de trecere vamal cu Romania in aceasta localitate. Biserica si scoala din sat sunt inchise.

Dupa amiaza am trecut prin localitatea Gulianţi, unde chiar si tinerii vorbesc romaneste. Exista o biserica veche, despre care nu am putut afla date suficiente, precum si un ansamblu folcloric romanesc.

Seara, delegatia guvernamentala romana a ajuns in Belene, unde traieste una dintre cele mai vii si reprezentative comunitati romanesti din Bulgaria. Populatia orasului este mixta, romana si bulgara, comunitatea romaneasca fiind grupata intr-un cartier al orasului si este precizata foarte distinct. Exista aici un ansamblu folcloric deosebit. Au avut loc discutii cu dl Tudor Petrof, presedintele filialei A.V.B. din Belene, fiindu-ne prezentat seara un program artistic deosebit, organizat de cantaretul de muzica populara romaneasca Ilie Uceanov (roman).

Numele romanesti sunt inca pastrate, in paralel cu numele oficiale, schimbate sau traduse de catre autoritatile bulgare in perioada comunista.

Miercuri 5 iulie, delegatia a ajuns in orasul Silistra, unde s-a intalnit cu membri filialei Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, dnii Ştefan Ştefanov, presedinte si Trifon Marcov, vicepresedinte. Comunitatea romanilor din Silistra cuprinde cativa importanti oameni de afaceri, care si-au manifestat dorinta de largire a schimburilor comerciale si investitiilor dintre România si Bulgaria prin intermediul comunitatilor romanesti din Bulgaria. S-a insistat asupra infiintarii unui punct vamal de trecere Silistra – Calarasi, precum si organizarea unei intâlniri a oamenilor de afaceri de origine româna din Bulgaria cu institutii si oameni de afaceri din România, initiativa care ar incuraja si sustine minoritatea româneasca din Bulgaria.

Joi 6 iulie, delegatia s-a deplasat de la Silistra in Rumelia - sudul Bulgariei, in zona Velingrad – Peştera, locuita de aromani. In localitatea Velingrad ne-am intalnit cu dl Toma Kiurcev, preşedintele Suteaţei Aromâne din Bulgaria, dra Desislava Semerdjieva, presedinta Asociatiei Tinerilor Aromâni din Bulgaria, precum si cu membri ai filialei Asociatiei Vlahilor din Bulgaria – Velingrad (dl Vasile Ianachiev – presedinte, om de afaceri). A fost reiterata probleme Liceului Roman din Sofia, oamenii de afaceri locali oferindu-se sa contribuie la renovarea cladirii, in conditiile in care ea revine in folosinta comunitatii românesti. De asemenea, odata cu vizitarea Centrului de Cultura Aromâna din Velingrad, s-a solicitat reinfiintarea la Sofia a Institutului Român, institutie de prestigiu ce a functionat pana in 1947, precum si necesitatea infiintarii unui centru cultural la Sofia.

Vineri 7 iulie, delegatia s-a deplasat in orasul Rachitova, in care mai traiesc circa 53 de familii de aromani. Aici au avut loc intalniri cu membrii Suteaţei Aromâne, condusa de Dl. Nicola Ianev, ce este de asemenea si conducatorul Ansamblului Folcloric al Aromânilor din localitate, care a solicitat sprijinul D.R.R.H. pentru dotarea cu aparatura audoi de specialitate pentru acest ansamblu. La orele 12.00 delegatia s-a deplasat in orasul Pestera, unde s-a intalnit cu membri filialei A.V.B, al carei presedinte este dl Taşo Gheorghiev Ticov, medic de profesie. Orasul are circa 150 de familii si pastreaza o biserica numita Biserica Vlaha, ctitorie a Aromânilor. Au fost solicitate carti pentru invatamantul primar, abecedare aromâne (ale lui Hristu Candroveanu), dictionare român-aromân (Matilda Marioteanu Caragiu), precum si sprijin in initiativa de a deschide o scoala aromâna particulara.

Seara, delegatia s-a indreptat spre Sofia unde, la Ambasada României, au avut convorbiri cu dl. Ambasador Constantin Grigorie si cu dl. Consul Ionel Banica.

In continuare a avut loc o intrevedere intre dl. Secretar de Stat Viorel Badea, dl. Ambasador Constantin Grigorie si dl. Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice al Consiliului de Miniştri bulgar, in vederea discutarii unor aspecte aparute cu privire la transferul cladirii Liceului Român de la Sofia din proprietatea Miniaterului de Justitie bulgar la Ministerul Invatamantului. De asemenea s-au discutat aspecte ale colaborarii viitoare dintre cele doua Guverne in problema minoritatilor nationale.

Sambata 8 iulie, dl Secretar de Stat Viorel Badea, insotit de delegatia D.R.R.H. si de delegatia Radio Romania, s-a intalnit cu dl. Ambasador Constantin Grigorie si cu dl Consul Ionel Banica pentru discutarea problemelor aparute de-a lungul parcursului urmat, subliniindu-se principalele directii de actiune comune in viitorul apropriat, axate in principal pe Scoala si Biserica.

La pranz, delegatia s-a intalnit cu Parintele Nelutu Oprea, parohul bisericii "Sfanta Treime" din Sofia, participand apoi la o slujba de botez a unui nou nascut de origine romana, oficiata in biserica romaneasca. Seara, delegatia s-a intors la Vidin.

Duminica 9 iulie delegatia s-a deplasat las Rabova, unde a participat la slujba in limba romana tinuta de Parintele Valentin Gheorghief.

La ora 12.OO am vizitat localitatea Gamzova, cu cca. 1800 locuitori (majoritar romaneasca), unde am intalnit membrii ai filialei A.V.B.. La discutii au participat si dl. profesor (pensionar) Simion Nicov, care alaturi de sotia sa, dna Olga Nicova, se ocupa de ansamblul de dansuri populare al satului. Acestia au lansat ideea infiintarii unei scoli particulare, oferind pentru acest scop, una din camerele locuintei proprii. De asemenea s-a discutat posibilitatea infiintarii unei fundatii cu caracter profesional, care sa reuneasca profesorii de origine romana din Bulgaria.

Satul are doua biserici, dintre care cea mai noua a fost construita in 1930, iar cea veche este inchisa. Slujba se tine in slavona veche.

La ora 14.00 delegatia s-a intalnit la Vidin cu reprezentantii nou infiintatei organizatii de tineret a Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, condusa de dra. Iveta Videnova, absolventa a Facultatii de Relatii Economice Internationate a Universitatii Bucuresti.

Luni 10 iulie, dimineata a avut loc intalnirea cu conducerea reunita a A.V.B. pentru discutarea rezultatelor vizitei, precum si a stabilirii unui calendar de actiuni comune propuse de A.V.B. La discutii au participat domnii Slavi Ianachev, viceprefect de Vidin si Dumitru Ianev, vicepresedintele Consiliului Judetean Vidin (ambii etnici romani). S-au discutat detalii organizatorice ale Festivalului International de Cantece si Dansuri Vlahe - VIDIN 2000, (care a fost sustinut financiar de D.R.R.H.) precum si reorganizarea si sustinerea financiara a publicatiei A.V.B. - "TIMPUL - BPEME".

Oficialitatile prezente au solicitat initierea de demersuri comune pe langa Guvernele Bulgar si Roman in vederea redeschiderii CONSULATULUI ROMAN de la Vidin si a unui CENTRU CULTURAL ROMAN la Vidin.

De asemenea s-a insistat ca in problema burselor acordate de Statul Roman, oferta acestuia sa fie directionata strategic, catre domeniile de interes pe termen lung, cum ar fi domeniile umaniste, filologie, jurnalistica, teologie, istorie, etc., evitandu-se inflatia de medici stomatologi si specialisti in relatii economice internationale (optiunile cele mai des solicitate).

S-a solicitat, de asemenea, sprijinul pentru innoirea fondului destul de modest de carte romaneasca aflat la Biblioteca Municipala din Vidin, dorindu-se mai multa literatura si carti de specialitate in limba romana.

Seara, delegatia guvernamentala romana a parasit orasul Vidin, reintorcandu-se in tara.



[1] Biserica Sfânta Vineri sau Sfânta Parascheva din Vidin, ctitoria lui Matei Basarab este o biserică îngropată în pământ, conform regulii că o biserică creştină poate fi ridicată în teritoriu otoman doar dacă turla nu depăşeşte în înălţime un spahiu călare! (O biserică îngropată se află şi la Sofia!)

[2] Slavona, sau slava veche, sau bulgara veche a fost limba in care Chiril si Metodiu au tradus Biblia. Topica frazei este diferita de cea a celorlalte limbi slave, fiind asemanatoare cu cea a limbii romane.

miercuri, 27 decembrie 2006

UN RAPORT CONFIDENTIAL AL AMBASADEI ROMANE DE LA SOFIA DIN 1940








Sofia, 28 Martie 1940

No.891

O statistica a romanilor

din regiunea Vidinului.

CONFIDENTIAL

Anexe : doua

Domnule Ministru,


In vederea lucrarilor noastre de documentare si propaganda,

socotesc de interes sa transmit Excelentei Voastre o statistica a

romanilor din Nordul Bulgariei, intocmita după evaluari proprii

serioase de un fruntas roman din regiunea Vidinului, devotat

cauzei nationale şi bun cunoscător al acestor chestiuni. Statisti-

ca este insotita de o schita geografica cuprinzand comunele locui-

te de romani in tinutul Bulgaresc dintre Vidin si Timoc.

Dupa evaluarile din aceasta statistica, numarul total al

Romanilor din regiunea de nord a Bulgariei (exceptand deci pe aro-

manii din Sud) se ridica la circa 130.000 de suflete, din care, circa

50.000 numai în regiunea propriu zisa a Vidinului.

Aceste date pun in lumina cat de nesincera este statistica

Oficiala bulgara, care, desi în 1926, mai recunoştea existenta a

83.746 romani (dintre cari 42.144 in regiunea Vidinului) , indica

in 1934 existenta a numai 16.405 romani )din care 1213 la Vidin).

Excelentei Sale

Domnului Gr. Gafencu

Ministru al Afacerilor Straine

etc. etc. etc. Bucuresti


Îmi propun a completa datele sumare din statistica, aci anexata prin cifre mai amănunţite, si prin alte elemente asupra stării actuale a minorităţii romane din Bulgaria. Lucrările începute in acest scop de persoanele de încredere de care dispun vor reclama insa câtva timp, din cauza dificultăţilor si precauţiilor legate de cercetarea la fata locului.

Daca Excelenta Voastră va fi de acord, sugerez ca aceasta statistica sa fie transmisa, in copie, Ministerului Propagandei si Ministerului Minorităţilor.

Primiţi, Va rog, Domnule Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiuni.





Anexa la № 1709/1940


Romanii din regiunea Plevnei locuiesc in urmatoarele 17 sate, despre cari vorbim mai jos:

1) Gaureni (Gavreni - Milcovita) compus din 525 gospodarii, cu un total de 3800 ha. teren arabil, distribuite astfel : 25 gospodarii cu un total de 500 ha.; 300 gospodarii cu un total de 2400 ha.; 100 gospodarii respectiv 400 ha. si 100 gospodarii cu 200 ha.

Locuitorii in numar de 3125 dintre cari 52 bulgari. Aproape toti se ocupa cu agricultura; vreo 100 lucreaza pe la gara Gaureni sau pe la morile din apropierea satului. Romani cu constiinta nationala - oameni de incredere: Florea Piliciu, Ion Caraman, Tudor Cerceleanu, Cristea Mota, Anghel Florea, etc..

2) Belina(Belene):560 gospodarii cu un total de 4500 ha.pamant arabil din care 1500 ha. sunt supuse inundatiilor in timpul revarsarii Dunarii. Repartitia pamantului este aproximativ in acelasi procent ca mai sus. 3500 locuitori dintre cari 400 bulgari; ocupatia zilnica este agricultura si pescuitul.

3) Samovit, 250 case, 2.000 ha. teren arabil si 1400 locuitori romani, afara de 25-30 functionari in gara, port si primarie. Repartitia pamantului este aceeasi de mai sus. Oameni de incredere Pascu Gateaga, Nicolae Tarsoaga, Oprea Badea, G. Popa.

4) Cercovita: 200 case si 2100 ha. pamant arabil ; repartitia pamantului ca mai sus ; 1100 locuitori dintre cari 80 colonisti macedoneni, toti agricultori. Oameni de incredere: Stoica Pastramagiu, Petre Marin, Dumitru Garleanu etc..

5) Chamleu(Samleu- Samlievo, astazi Dolni Vit): 215 gospodarii cu 2250 ha. pamant arabil din care 200 ha. teren inundabil, folosit ca livezi. Repartitia pamantului este in acelasi procent. 1300 locuitori, inclusiv 500 bulgari. Casatorii intre romani si bulgari nu se fac. Ocupatia principala este plugaria. Oameni de incredere: Dascalul Checheru, Costica Pescaru, Linca Zilca.

6) Debovul(Debovo) , 250 gospodarii cu 2050 ha. pamant arabil. Distribuirea pamantului dupa acelasi procent. 2000 locuitori dintre cari 150 bulgari si 180 tatari. Ocupatia zilnica este plugaria. Casatorii pe natiuni. Romani de incredere Ion Balascu, Marin Bica, Mitre Balagea.

7) Gulentii (Gulianti):800 gospodarii cu 4500 ha. pamant arabil distribuit in acelasi procent. 4700 locuitori din cari 1800 romani, restul bulgari,bejenari, turci si tigani. Romanii sunt plugari, carciumari si lucratori la gara Gaureni(Gavren). Sunt rare cazurile de casatorie intre romani si bulgari (4-5%). Romanii de aici inclina spre deznationalizare. Oameni de incredere: Mihail Deca, Tudor Scilea, Gheorghe Lungan, Gheorghe Besica.

8) Magura(Zagrajden): 350 de gospodarii cu 3070 ha., repartizati in acelasi procent. 2000 locuitori dintre cari 650 Bejenari ; casatorii pe natiuni. Romanii sunt plugari si progreseaza in urma construirii digului ce opreste inundatiile; scopul construirii digului este imbunatatirea pamantului pentru colonizarea refugiatilor din Dobrogea. Oameni de incredere: Gheorghe Bulic, Mitre Tuca, Radu Moraru, Ion Totolan,

9) Cercelanii(Dabovan): 300 gospodarii cu 2500 ha. pamant arabil cu aceeasi distributie procentuala. 1850 locuitori dintre cari 650 bejenari din toate colturile peninsulei. Nu se fac casatorii intre romani si bulgari. Romanii sunt plugari dar traiesc in conditii grele, lucrand si pamantul refugiatiilor colonisti carora nu le place munca. Romani de incredere: Chivu Popa, Oprea Baros, Nedelea Stan, etc...

10) Ghighii(Ghighen): 900 gospodarii cu 5800 ha. pamant arabil cu aceeasi distributie procentuala. Romani 1250, restul (pana la 5178),bulgari, (+tigani si turci) si refugiati, toti ocupandu-se cu agricultura. Casatorii intre romani si straini - 20%. Deznationalizarea se face intr-un ritm rapid. Din acest sat au terminat medicina( si) teologia, in Romania ca bursieri, 4 romani cari revenind in Bulgaria nici n'au mai dat prin locul natal si gasind ca este mai bine sa fie cat mai departe de aici, au trecut in sudul tarii unde, se vede ca le merge bine treaba - tacand. Oameni de incredere: Popa Cristea (scos din serviciu), M... Tiscuci.

11) Malana(Ghighensca mahla azi Iskar) : 250 case cu 2200 ha. pamant arabil distribuit in acelasi procent. 1750 locuitori dintre cari 250 bulgari, restul romani. Ocupatia este plugaria; nu se fac casatorii intre romani si bulgari.

Pentru comunele: Copriva(Coprivca azi probabil Lenkovo=1612 locuitori: 1142 romani+570 bulgari la 1940), Siacova(Sijakovo=402 romani si403 bulgari la1940), Ermenlui (Dragos Voivoda= 1172 locuitori romani la 1940), neavand la dispozitie cifre si diferite date, nu putem spune nimic.

La fel si pentru cele 4 comune din plasa Plevna: Varbovita(cu 416 romani si 1392 bulgari in 1940), Mahalata( noua denumire n-o cunosc, cu 2930 romani si 2917 bulgari in 1940), Martvita(azi Podem, cu 1200 romani si 1196 bulgari in 1940) si Slavovita (cu 1196 romani si 1190 bulgari in 1940)

In toate aceste sate pomenite mai sus sunt scoli construite noui, moderne, bine intretinute. In ultimele 2 decenii[1920-1940] nici un copil nu poate fi scutit de scoala pana la varsta de 15 ani. Este interzis tuturor copiilor sa vorbeasca in alta limba, afara de limba bulgara.

Relatiile intre romani si bulgari ar fi inca prietenesti, daca nu ar exista purtarea miseleasca a refugiatilor si a autoritatilor de tot felul.

Romanii batrani nu stiu carte; cei tineri 30-40% cunosc limba bulgara; tinerii pana la 20 ani cunosc toti limba bulgara.

Carte romaneasca stiu foarte putini - 5%; in anumite comune procentul este mult mai mic; recordul il detine satul Gavren (Gaurenii) cu vreo 10%.

Romanii minoritari din aceasta regiune nu sunt tratati la fel cu conlocuitorii lor bulgari, de catre autoritatile administrative, financiare, scolare, fiscale si chiar de justitie. Scopul se vede clar - romanul sa nu reuseasca niciodata, in nici o directie. "Jubata da si znas ghiolat" = "fiecare broasca sa-si cunoasca locul"; aceasta este conduita autoritatilor fata de romani, exprimata de un fost Director de regiune. De aici, romanii cu constiinta nationala nu pot ajunge la nici o demnitate pentru ca sunt sabotati chiar in viata lor particulara, lasand la o parte aspiratia pentru cea mai mica functie sociala. Sunt comune in cari romanii nu pot fi nici paznici de camp. In nici o comuna in care locuiesc romani, locul de primar, notar, secretar, etc. nu poate fi ocupat de o persoana din satul respectiv, fie chiar de origine bulgara. Functionarii din comune sunt adusi din alte parti, dintre cei mai aprigi sovinisti, socotiti ca buni deznationalizatori.

Inlocuirea romanilor s'a inceput din 1935. Acum[in 1940] nu se mai gaseste nici unul, afara de 2 intelectuali: unul care si-a schimbat numele in "Tvetan" din Florea si celalalt, un omorator de copii si femei in Serbia, prin 1915; el face parte din randurile celor 600 ceruti, pentru a fi judecati, de justitia jugoslava dupa razboi.

Populatia romaneasca din Bulgaria nu are o intelectualitate in adevaratul sens al cuvantului. Sunt vreo 50 persoane iesite din gimnazii si alte scoli superioare, dintre cari 4 licentiati ocupandu-se cu avocatura. Ultimii sunt definitiv pierduti pentru cauza romaneasca; fiind casatoriti cu bulgaroaice, nici nu mai vorbesc romaneste, iar copiii lor nu cunosc deloc limba romaneasca. Dintre intelectualii absolventi de gimnazii, 5-6 sunt invatatori rurali trimisi in interiorul tarii si spre granita Turciei. Si acestia sunt casatoriti cu straine si deci nu pot fi socotiti buni romani. restul sunt priviti cu neincredere de autoritati si de aceea, neputand sa ocupe vreo functiune, se ocupa cu ce gasesc: cooperatori, negustori etc.. asteptand ziua in care vor reinvia partidele politice, ceea ce le va da posibilitatea sa se ridice. Afara de 5 - 6 insi, restul cauta pe cat s'ar putea sa-si ascunda originea, fiindu-le rusine, si apoi nu-i nici un folos sa fii "valah" sau "tigan", dupa cum sunt numiti romanii aici; ei se opun schimbandu-si numele si nici nu vor sa vorbeasca romaneste. Situatia nenaturala si ridicula a acestor intelectuali nenorociti produce o impresie de deznadejde pentru romani. Influenta morala aspra copiilor si tineretului iesit din scoli este si mai mare, acestia urmand sa studieze in scoli straine, mergand pe calea unei deznationalizari sigure. Merita subliniat faptul urmator: Comuna Gaureni are 600 elevi si 22 invatatori. Dar elevii au ajuns buni spioni in familiile lor; ei fac raporturi aratand cand si cine a vorbit romaneste in casa la ei. Evident e ca statul (bulgar) se ocupa serios de educatia minoritarilor.

In bisericile in care preotii, inainte de 1935 erau romani si faceau serviciul divin in romaneste, acum nu se mai aude nici o vorba romaneasca; preotii sunt prigonit sau stramutati in interiorul tarii si inlocuiti cu bulgari sovinisti. Nici o exceptie nu se face la botezul copiilor; fiecare copil primeste un nume slav sau huno-turanez. Bietele femei sunt batute in biserici de popa, dar aceste gesturi nu mai produc nici o impresie. Nici o vorba romaneasca in biserica, scoala, primarie, carciumi, unde 3 - 4 dascali isi petrec orele de lucru, stand de paza succesiv, pe strada si in diferite locuri, pentru a auzi daca cineva vorbeste romaneste.

Cantecele romanesti au disparut din case si curti. Tineretul chiar nici nu mai canta stiind din experienta ca va fi dus la primarie si batut fara mila.

Administratia comunelor este jalnica. Nici o idee si nici o initiativa pentru imbunatatirea starii materiale a locuitorilor; ceva mai mult: amenzile si persecutiile nu se mai termina. Saracirea si apoi dezmostenirea sateanului roman, este telul bulgarilor, iar mijloacele pentru atingerea lui nu se aleg. Aducand 10.000 colonisti bulgari din Dobrogea, Macedonia si din interiorul tarii, luand islazurile si pamanturile comunale si scolare pentru improprietarirea lor, romanii s'au vazut stramtorati, nedreptatiti si lasati de statul vitreg la dispozitia navalitorilor colonisti care au ca scop subjugarea si nimicirea lor, fiind ajutati in aceasta directie de toate autoritatile civile si militare. Din partea romanilor nici o reactiune pentru ca orice miscare este pedepsita, ilegal,asa cum bulgarii stiu sa pedepseasca. rezistenta lor se exprima prin tacere, rabdare, asteptand ceva.

Putinii consilieri comunali romani, numiti sau alesi de autoritati, dintre cei mai decazuti, sunt adevaratii tradatori ai neamului. pentru a-si pastra linistea si legaturile cu autoritatile bulgare, ei sunt dispusi la tot felul de lingusiri si chiar tradari. Cazul cu decizia Consiliului comunal din Gaureni prin care s'a votat internarea a 8 familii fruntase romanesti a caror copii invata la Scoala romana din Sofia, fapt la care au fost impinsi de autoritatile bulgare.

Romanii, pe cari autoritatile politienesti ii stiu ca au sentimente romanesti, sunt urmariti in toate miscarile lor si tratati ca propagandisti si spioni. Ei nu se bucura de sprijinul acordat de legile bulgare supusilor bulgari; in aceste cazuri legile sunt socotite dosare politienesti pline cu nimicuri, iar ca rezultat: sabotari, internari, batai, etc...

Marea majoritate a romanilor, buni muncitori si cetateni loiali, suferind toate nedreptatile ce li se impun de imprejurari, privesc nedumeriti, fara a pricepe, cum de au meritat acest tratament neomenesc din partea Bulgariei pe care au avut-o toti si o au, ca patrie natala naturala, nestiind nimic despre Romania care pentru ei a fost pana curand "terra incognita". Auzi o sumedenie de intrebari: "ce este cu noi", pentru ca "a ajuns cutitul la os" etc.. Nimeni nu indrazneste sa puna speranta in patria mama, fiind convins ca Romania este indiferenta de soarta romanilor de peste Dunare.

O dezmintire a acestei triste constatari nu este data de nimeni, afara de putinii luptatori cari joaca rolul de fermenti ai neamului aici. Acestia, desi nu au contact cu Romania, nestiindu-i gandul, lipsiti de mijloacele necesare in lupta grea ce duc, neavand nici un sprijin sufletesc si moral, ajungand intr'o situatie aproape ridicula fata de ignoranta si obscuritatea masei; de aici si neincrederea in ei, mai ales cand este privita chestiunea prin prisma evenimentelor de astazi; ei stau la pozitiile lor.

Este o taina publica, ca acestor Romani constienti de neam, li se pregateste o groaznica ispita in caz de incaierare intre ambele state. Se stie precis ca o multime de familii vor fi internate in munti, ca aceia cari vor ajunge teferi la destinatie ... sa moara de foame. Este de crezut si zvonul ca se va proceda in felul urmator cu romanii mobilizati; ei vor fi pusi intre doua focuri: al inamicului din fata si al bulgarilor din spate. Cunoscand mentalitatea bulgara, este de crezut ca dansii vor da o astfel de rezolvare problemei minoritare romane, care pentru ei nu exista oficial; odata pentru totdeauna, - pe cale miseleasca dar sigura.

Romanii in genere nu si-au parasit pana acum limba si nici neamul, mai ales batranii si tineretul, insa copiii sunt pe calea deznationalizarii. Datorita nestiintei de carte si necunoasterii limbii oficiale, care pentru ei nu exista acum 20 de ani [adica pana prin 1920], batranii au putut pastra tot ce este specific romanesc. Pericolul ce ameninta pe romanii minoritari, trebuie inlaturat cu orice pret; in caz contrar si cei darji vor fi cuprinsi de indiferenta, disperare si apatie.

Daca cineva si-ar spune ca scop sa afle situatia, starea sufleteasca a romanilor din regiune prin o ancheta, acest lucru trebuie facut nu in prezenta autoritatilor bulgare, caci in acest caz romanismul va fi combatut definitiv. Pana cand nu se va face o ozonare a atmosferei in care vegeteaza romanul, pana atunci nu se poate astepta un rezultat satisfacator.


ROMANII DIN BULGARIA

la 1940

crt.

TINUTUL

VRATA

Noua numire a satului

Romani

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observatii


Plasa VIDIN







1.

VIDIN (oras)


6200

12399

958

1500

(romani)


2.

MUSUMANE

General Marinovo

442

-




3.

GUZALIA

Pesacovo

418





4.

BALEI

-

982

-

810

810


5.

BREGOVA

Bregovo

5460

-

4503 (Impreuna cu Balei)

4710

c.4500 in anul 2000

6.

COSOVA

Cosovo

1158

-

629

965

c.500 in anul 2000

7.

VLAŞCA RACOVITA

Cudelin

433

-

394

430


8.

RACHITNITA


1776

-

914

1345

c.1200 în anul 2000

9.

GÂRŢI

Gradeţ

2010

2030

240

300


10.

PLACUDER

-

440

-




11.

MOLĂLÂIA

(Drujba), Sf. Petăr

994

-

641

810


12.

GÂMZOVA

Gâmzovo

2441

-

1770

2070

c.1800 în anul 2000

13.

DELEINA


1123

-

645

815


14.

CIOROCALINA

Calina

158

-




15.

TIANUŢ

Tianovţi

626

-

381

470

c.300 în anul 2000

16.

ŞEF (ŞEU)

Antimovo

1423

-

739

985


17.

CĂPITĂNUŢ

Capitanovţi

1774

-

1244

1520

c.1000 în anul 2000

18.

CHERIMBEG (KIRIMBEG)

(Ţar Borisovo) Pokraina

2547

-

1687

2060


19.

VÂRFU

Vrv

2148

-

1967

2200

c.700 în 2000

20.

NOVO-SELO (Satu-Nou)


4542

-


70


21.

FLORENTIN

-

1201

-

747

970


22.

GUMĂTAREŢ

(Evdochia) Gomotarţi

1976

-

1400

1675

1200 în anul 2000

crt.

TINUTUL

VRATA

Plasa VIDIN

Noua numire a satului

Romani

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observatii

23.

COSAVA


1212

-

946

1150


24.

CUTOVA

Cutovo

1781

-

1015

1355


25.

STANOTARN

Slanotran

1423

-

799

1075


26.

HALVAGII

Maior Uzunovo

1075

-

666

850


27.

NEGOVANAUTI

Negovanovti

1586

-

1050

1265


28.

CIUNGURUS

Vinarovo

724

1448




29.

IASEN


905

-

648

765


30.

COILOVA





770

din 1918 –la Serbia

Plasa CULA

31.

BOROIVAT

Borilovet

889

-

611

720


32.

FUNDENI

Canit

173

-

113

140


33.

PERILOVEŢ


614

-

478



34.

RABOVA

Rabrovo

2454

-

1685

2030

c.650 în anul 2000

35.

GRATCOVSCHI COLIBI


415




c.125 în 1995

35 bis.

GRADSCOVA




1370

2030

din 1918 – la Serbia

36.

HALOVSCHI COLIBI


17





36 bis.

HALOVA





1450

din 1918 – la Serbia

37.

SIPICOVSCA MAHLA


144





37.

bis

SIPICOVA





1260

din 1918 – la Serbia

38.

BOSNIACUL DIN VALE

Dolni Topolovat

464



350


39.

CALINIC


1104

-

603

815


40.

BOSNIACUL DIN DEAL

Gorni Topolovat

1020

-

664

875


41.

IASENOVATUL MARE





1090

din 1918 – la Serbia

42.

IASENOVATUL MIC





915

din 1918 – la Serbia

43.

TARNOMASITA





840

din 1918 – la Serbia

44.

ZLOCUTEA





850

din 1918 – la Serbia

crt.

TINUTUL

VRATA

Plasa LOM

Noua numire a satului

Romani

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observatii

45.

ARCEAR





120


46.

BELOGRADCIK





50


47.

DUNDUCOVO





240


48.

VLASCA MAHALA

?

993

-


430


48.

GORNI TIBER


1905

-


1320


49.

DOLNI TIBER


1115

-




50.

CIUCIAN

Stanevo

610

100

346

440


51.

CALUGHER MAHLA

Zlatyia

100

1758

883

140


51 bis.

CULE MAHALA

Zlatyia

1942

-

920

1270


52.

ORSOAIA


1237

-


360


Plasa RAHOVA

53.

RAHOVA

Oreahovo

2194

4380

700ro.



54.

BUCHIOVTI


500

4147




55.

GLOJENE


1000

2703

450ro+1267bg

510


56.

HARLET


1266

-

1255ro.

1580


57.

BUTAN


1500

2851

1000ro+1270bg

1350


58.

SARBENITA

Sofronievo

3845

-

1500ro+700bg.

1795


59.

COZLODUI


7566

-

2800ro+1130bg

3250


60.

BESLII

(Boril) Baikal

2010

-

1100ro

1390


61.

LECOVET


1159

-

612ro

740


62.

CRUSOVENE


4243

-

1800ro+832bg.

1875


63.

GORNI VADIN


1571

-


985


64.

DOLNI VADIN


1165

-

2075 împreună cu Gorni Vadin

760


65.

OSTROV


4076

-


670


crt.

ŢINUTUL

VRAŢA

Plasa VRAŢA

Noua numire a satului

Români

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observaţii

66.

COSTEL


?

?

?

105ro.


67.

GABARE


?

?

60ro+1653bg.

65ro.


68.

LILIACE


?

?

159ro+13armâni+1151bg

165ro.


69.

LITACEA


?

?

?

80ro.


70.

MRAMOREN


?

?

138ro+13armâni+707bg.

145ro.


71.

OHODEN


?

?

?

60ro.


72.

PESTENE GORNIO


?

?

?

65ro.


73.

SUHACEA


?

?

?

50ro.


74.

TISCOVITA


?

?

?

60ro.


75.

TLACENE


?

?

?

75ro.


76.

VARBESNITA


?

?

35ro.+ 984bg.

45ro.


77.

VARBITA


?

?

75ro.+ 963bg.

80ro.


crt.

ŢINUTUL

PLEVNA

Plasa NICOPOL

Noua numire a satului

Români

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observaţii

78.

NICOPOL(oraş)


1680

3360




79.

GHIGHENSCA MAHLA

Iskar

1006

-

452ro+373bg.

590


80.

GHIGHEN


5178

-

715 ro.+1880 bg+

100turci+145ţigani

850


81.

GULIANTI


2758

1379

1094ro+605bg+

96turci

1500


82.

CERCELANI

Dabovan

1489

150

751 ro

875


83.

MAGURA

Zagrajden

1758

200

952 ro

1210


84.

COPRIVA


1142

570

274 ro+1300bg.

280


85.

SIACOVO


402

403

236 ro+ 71bg.

325


86.

DEBOVO


1951


598ro + 203bg+452turci

710


87.

ERMENLUI

Dragos-Voivoda

1172


329ro

615


88.

CERCOVITA


778


331ro.

410


89.

GAURENI

Gavreni

3330


1946ro

2400


90.

SAMOVIT


1784


1000ro.

1400


91.

SAMLIEVO

Dolni Vit

1276


479ro+ 354bg

585


crt.

TINUTUL

PLEVNA

Plasa PLEVNA

Noua numire a satului

Romani

Bulgari

G.Weigand

la 1900

Leon T. Boga

la 1910

Observatii

92.

VARBOVITA


416

1392




93.

MAHALATA


2930

2917




94.

MARTVITA

Podem

1200

1196

406ro+595bg+

176slovaci

535


94.

SLAVOVITA


1196

1190




Plasa SVISTOV

95.

BELENE


3128

3000




96.

VADIM


1950








"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000