TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 5 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum 2 ani

joi, 28 decembrie 2006

O DEPLASARE OFICIALĂ LA ROMÂNII DIN BULGARIA



În perioada 29.06. – 10.07.2000 a avut loc vizita în Bulgaria a unei delegatii guvernamentale romane condusa de domnul Viorel Badea, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare (D.R.R.H). Delegaţia a fost însoţită în zona Vidin de o echipă a TVR Craiova, iar pe tot parcursul călătoriei de o echipă de la Radio România Internaţional şi Radio România Actualităţi.

Scopul deplasării a cuprins obiective precise precum:

- participarea la Aniversarea Răscoalei din Valea Timocului din 28-30 iunie 1876, la care au participat români, bulgari, sârbi şi voluntari ruşi şi în urma căreia 18 sate din jurul Vidinului, din care 15 româneşti, au fost arse de către turci, iar 1000 de răsculaţi au fost ucişi, decapitaţi, capetele lor fiind înfipte în pari în oraşul Vidin;

- vizitarea localităţilor româneşti din zona Vidin – Timoc, precum şi a celor din dreapta Dunării, de la Arcear la Silistra, zonă ce nu a mai fost vizitată de oficialităţile române de circa 60 de ani;

- vizitarea localităţilor locuite de aromâni din Bulgaria de Sud (Rumelia): Velingrad, Răchitova, Peştera;

- inventarierea patrimoniului bisericesc aparţinând comunităţilor româneşti şi întâlniri cu preoţi de origine română în vederea iniţierii de demersuri pentru slujirea în limba română în satele româneşti,

- precum şi discuţii cu:

o Ambasadorul României la Sofia, dl. Constantin Grigorie, privind situaţia Liceului Român de la Sofia şi cu

o Dl. Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice, privind situaţia minorităţii române şi aromâne din Bulgaria.

Pe tot parcursul vizitei, delegaţia română a fost însoţită de domnul Ivan Alexandrov, preşedintele Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria.

Vineri 30 iunie, împreună cu dl. Ilko Ţvetkov (Ilie Florescu), istoric de origine română, a fost vizitată Biserica Sfânta Vineri din Vidin (sec. XVII), ctitorie a voievodului român Matei Basarab[1], pictată în stil românesc; s-a mers apoi la sediul fostului Consulat român de la Vidin, în prezent sediul Muzeului Regional din Vidin, unde au avut loc convorbiri cu d-na directoare Fionera Filipova, arheolog numismat, în vederea iniţierii unor programe de cercetare comune, româno – bulgare.

După amiază, la Casa de Cultură a oraşului Vidin a avut loc simpozionul dedicat aniversării Răscoalei din Valea Timocului, la care au luat cuvântul domnii Slavi Ianachev, viceprefect de Vidin, (etnic român), care a prezentat mesajul Vicepreşedintelui Bulgariei, dl Teodor Kavalgiev, istoricul Ghenadi Velcev, muzeograful Neven Iliev, dl Dimitrie Crăciunovici, preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia, dl Dimitrie Ianev, vicepreşedinte al Consiliului judeţean Vidin (etnic român), dl Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice al Consiliului de Miniştri bulgar şi dl Viorel Badea, Secretar de Stat al D.R.R.H. din Guvernul României.

Seara, toti participantii, carora li s-a alaturat si reprezentantul Ambasadei Romaniei la Sofia, dl. Consul Ionel Banica, s-au deplasat la Novo Selo (Satu-Nou), unde au asistat la slujba de pomenire a victimelor rascoalei din Timoc, oficiate de preotul de origine romana Emil Dimitrof, adjunct al Mitropolitului Dometian de Vidin si s-au depus flori la monumentul ridicat pe acel loc. Dupa ceremonie, dl Secretar de Stat Viorel Badea a avut o intrevedere cu dl. Petar Atanasov, intalnirea avand ca scop precizarea directiilor de actiunecomuna a celor doua structuri guvernamentale in problema minoritatii romanesti din Bulgaria.

Sâmbătă 1 iulie, dimineata, la Vidin, in holul hotelului Ninov, a avut loc o intalnire cu membrii Comitetului de Conducere al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria (A.V.B.) si cu reprezentantii Miscarii Democrate a Romanilor din Serbia, in vederea extinderii colaborarii dintre romanii din Serbia si cei din Bulgaria, cu sprijinul D.R.R.H.

Apoi delegatia s-a deplasat la Smârdan, la monumentul soldatilor romani cazuti in 1877-1878. Cu acest prilej a fost vizitat locul propriu-zis al bataliei ce inca mai pastreaza redutele si cazematele acelor vremuri.

Dupa amiaza delegatia s-a deplasat in satul Tianuţ, satul natal al presedintelui A.V.B., dl Ivan Alexandrov, sat ce are in prezent cca 300 de locuitori. Biserica satului a fost de curand renovata defectuos, fiind distrus interiorul, iar slujbele sunt tinute in slavona.

Apoi s-a mers in satul Cosova, sat ce are in prezent circa 500 locuitori. Biserica este in ruina, avand zidurile crapate si nu are preot slujitor. Urmatorul sat vizitat a fost Răchitniţa (cca 1200 locuitori. Biserica a fost construita in 1938 prin stradaniile preotului roman Petre Bârsanu, al carui fiu Chiril ne-a fost ghid. Biserica se afla intr-o stare de degradare, fiind vizitata doar de sarbatori de un preot din Bregova.

In aceeasi zi delegatia a vizitat orasul Bregova (cca 4500 locuitori romani). Biserica a fost construita in 1865, se afla in stare buna sub pastorirea preotului Liubomir Ţvetcov Gheorghief, etnic roman. Slujbele se desfasurau sporadic si in limba romana, fiind necesare carti de cult romanesti.

Seara, delegatia a sosit pe malul Dunarii, in satul Vârf (care mai are cca 700 locuitori, fata de 2200 in anul 1940). Biserica a fost construita in 1880 si are una din cele mai frumoase si bine conservate fresce din zona. Neavand preot propriu, serviciul religios este asigurat doar de sarbatori de un preot batran din Bregova, ce slujeste in slavona. In urma bombardamentelor din Serbia din 1999, altarul bisericii s-a crapat din cauza vibratiilor. A urmat satul Florentin(care avea 1200 locuitori in 1940). Satenii ne-au spus ca biserica din localitate are doi preoti care din cand in cand mai slujesc si in romaneste.

Duminica 2 iulie, delegatia s-a deplasat in satul Rabova (cca 650 locuitori fata de 2454 in 1940), unde a participat la slujba in limba romana celebrata de parintele Valentin Gheorghief, singurul care slujeste integral in romaneste. Biserica satului a fost construita in 1925 si se afla intr-o avansata stare de degradare.

La pranz, delegatia a vizitat satul Gumătareţ(1976 locuitori romani in 1940), unde s-a intalnit cu dl Dimitrie Ianev (etnic roman), vicepresedintele Consiliului Judetean Vidin, originar din acest sat. A fost vizitata de asemenea Biserica cu hramul Sfintii Petru si Pavel, construita in 1916 si renovata partial. Preotul satului, parintele Emil Ţenov este unul din putinii preoti romani care slujeste si in limba romana, folosind o carte de cult veche scrisa in romana cu litere chirilice! In spatele bisericii se afla mormantul preotului Dimitrie, decedat in 1920 la varsta de 110 ani, crucea fiind inscriptionata in romana cu litere chirilice!

A fost facuta o donatie de carte, constand in Biblii si carti de rugaciune si au avut loc convorbiri in vederea sprijinirii renovarii complete a bisericii din sat.

A urmat satul Chirimbeg (Pocraina in bulgara), ce avea 2547 locuitori romani in 1940 si biserica „Sfanta Treime” construita in 1884, apoi satul Căpitănuţ (cu 1774 locuitori romani in 1940 si cu cca 1000 in 2000), unde se afla cea mai mare biserica din satele romanesti, similara ca arhitectura cu cea din Calafat. Biserica a fost construita si pictata in 1889 de catre mesteri din Craiova – familia Petrescu (numele se afla pe picturi). Slujba se tine in slavona, iar administratorul bisericii era Iordan Becev (roman).

Luni 3 iulie, delegatia guvernamentala romana, insotita de dl. Ivan Alexandrov, presedintele Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, s-a deplasat la Arcear (Raţiaria), fosta capitala a Daciei Aureliene. A fost vizitat situl vechiului santier arheologic, de o mare importanta, care pana acum a fost neglijat de istoriografia si arheologia romaneasca, precum si monumentul soldatilor romani cazuti in razboiul din 1877-1878, ridicat in 1907 de catre localnici. In prezent, in localitate exista o populatie romaneasca redusa, dar limba romana este vorbita ca limba materna de rudarii din sat care locuiesc intr-un cartier separat de cel al tiganilor cu care nu vor sa se amestece.

A fost vizitatapoi satul Ciuciani (Stanevo), in care se vorbeste inca romaneste de catre batranii satului. Generatiile sub 50 de ani nu mai vorbesc limba, dar o pot intelege. Localitatea are circa 400 de case, din care mai sunt locuite doar 150. Biserica satului, destul de veche, este inchisa, slujindu-se foarte rar in ea (numai de Paşti). De asemenea, limba romana s-a pastrat la rudari, fiind folosita ca limba materna si de copiii acestora.

La pranz am ajuns la Zlătia, format din doua localitati - Cule-mahala si Călugăr-mahala. Biserica satului, construita in 1871, are hramul Sfanta Treima si se afla in stare de degradare, fiind pradata in 1992. Limba romana este vorbita de populatia de varsta mai tanara, in localitate aflandu-se un ansamblu folcloric de cantece si dansuri romanesti.

La orele 14.00 delegatia guvernamentala romana a vizitat Kozlodui, in care se afla centrala atomoelectrica, oras in care majoritatea populatiei este romaneasca, multi romani din localitatile inconjuratoare lucrand la centrala.

Am ajuns apoi in satul Hârleţ, majoritar romanesc (cca 1000 locuitori). Biserica, relativ veche, este bine intretinuta si are preot care vine din Kozlodui. Lângă biserica se afla un monument al ostasilor cazuti in primul Razboi Mondial, ale caror nume sunt romanesti in majoritate.

Seara am ajuns la Plevna, trecand prin Rahova – localitate cu populatie romaneasca, unde se afla monumentul ostasilor romani cazuti in razboiul din 1877-1878. In orasul Plevna se afla o importanta comunitate romaneasca, provenita din romanii plecati din satele inconjuratoare din motive economice.

Marţi 4 iulie, dimineata am vizitat localitatea Cruşovene (cca 1500 locuitori, fata de 4500 in 1940). Biserica a fost construita la inceputul secolului XX, fiind destul de degradata. Slujbele se tin in slavona[2]. In localitate exista un ansamblu de dansuri populare romanesti.

La pranz am vizitat localitatea Beşli (Baical). Satul are cca 600 locuitori, majoritatea batrani. Biserica a fost construita in 1860, fiind pradata in 1992. In localitate exista o formatie de dansuri populare romanesti (calusari)

Am mers apoi in localitatea Măgura (Zagrajden) care are circa 650 locuitori (fata de 1750 romani in 1940 plus 200 de bulgari). Aici am fost intampinati de catre dna Primar Valeria Radeva, presedinta filialei locale a Asociatiei Vlahilor din Bulgaria. In convorbirile purtate s-a subliniat dorinta de a se imbunatati colaborarea cu primaria orasului Corabia, aflat pe malul celalalt al Dunarii, precum si deschiderea unui punct de trecere vamal cu Romania in aceasta localitate. Biserica si scoala din sat sunt inchise.

Dupa amiaza am trecut prin localitatea Gulianţi, unde chiar si tinerii vorbesc romaneste. Exista o biserica veche, despre care nu am putut afla date suficiente, precum si un ansamblu folcloric romanesc.

Seara, delegatia guvernamentala romana a ajuns in Belene, unde traieste una dintre cele mai vii si reprezentative comunitati romanesti din Bulgaria. Populatia orasului este mixta, romana si bulgara, comunitatea romaneasca fiind grupata intr-un cartier al orasului si este precizata foarte distinct. Exista aici un ansamblu folcloric deosebit. Au avut loc discutii cu dl Tudor Petrof, presedintele filialei A.V.B. din Belene, fiindu-ne prezentat seara un program artistic deosebit, organizat de cantaretul de muzica populara romaneasca Ilie Uceanov (roman).

Numele romanesti sunt inca pastrate, in paralel cu numele oficiale, schimbate sau traduse de catre autoritatile bulgare in perioada comunista.

Miercuri 5 iulie, delegatia a ajuns in orasul Silistra, unde s-a intalnit cu membri filialei Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, dnii Ştefan Ştefanov, presedinte si Trifon Marcov, vicepresedinte. Comunitatea romanilor din Silistra cuprinde cativa importanti oameni de afaceri, care si-au manifestat dorinta de largire a schimburilor comerciale si investitiilor dintre România si Bulgaria prin intermediul comunitatilor romanesti din Bulgaria. S-a insistat asupra infiintarii unui punct vamal de trecere Silistra – Calarasi, precum si organizarea unei intâlniri a oamenilor de afaceri de origine româna din Bulgaria cu institutii si oameni de afaceri din România, initiativa care ar incuraja si sustine minoritatea româneasca din Bulgaria.

Joi 6 iulie, delegatia s-a deplasat de la Silistra in Rumelia - sudul Bulgariei, in zona Velingrad – Peştera, locuita de aromani. In localitatea Velingrad ne-am intalnit cu dl Toma Kiurcev, preşedintele Suteaţei Aromâne din Bulgaria, dra Desislava Semerdjieva, presedinta Asociatiei Tinerilor Aromâni din Bulgaria, precum si cu membri ai filialei Asociatiei Vlahilor din Bulgaria – Velingrad (dl Vasile Ianachiev – presedinte, om de afaceri). A fost reiterata probleme Liceului Roman din Sofia, oamenii de afaceri locali oferindu-se sa contribuie la renovarea cladirii, in conditiile in care ea revine in folosinta comunitatii românesti. De asemenea, odata cu vizitarea Centrului de Cultura Aromâna din Velingrad, s-a solicitat reinfiintarea la Sofia a Institutului Român, institutie de prestigiu ce a functionat pana in 1947, precum si necesitatea infiintarii unui centru cultural la Sofia.

Vineri 7 iulie, delegatia s-a deplasat in orasul Rachitova, in care mai traiesc circa 53 de familii de aromani. Aici au avut loc intalniri cu membrii Suteaţei Aromâne, condusa de Dl. Nicola Ianev, ce este de asemenea si conducatorul Ansamblului Folcloric al Aromânilor din localitate, care a solicitat sprijinul D.R.R.H. pentru dotarea cu aparatura audoi de specialitate pentru acest ansamblu. La orele 12.00 delegatia s-a deplasat in orasul Pestera, unde s-a intalnit cu membri filialei A.V.B, al carei presedinte este dl Taşo Gheorghiev Ticov, medic de profesie. Orasul are circa 150 de familii si pastreaza o biserica numita Biserica Vlaha, ctitorie a Aromânilor. Au fost solicitate carti pentru invatamantul primar, abecedare aromâne (ale lui Hristu Candroveanu), dictionare român-aromân (Matilda Marioteanu Caragiu), precum si sprijin in initiativa de a deschide o scoala aromâna particulara.

Seara, delegatia s-a indreptat spre Sofia unde, la Ambasada României, au avut convorbiri cu dl. Ambasador Constantin Grigorie si cu dl. Consul Ionel Banica.

In continuare a avut loc o intrevedere intre dl. Secretar de Stat Viorel Badea, dl. Ambasador Constantin Grigorie si dl. Petăr Atanasov, Secretarul Consiliului Naţional pentru Probleme Etnice şi Demografice al Consiliului de Miniştri bulgar, in vederea discutarii unor aspecte aparute cu privire la transferul cladirii Liceului Român de la Sofia din proprietatea Miniaterului de Justitie bulgar la Ministerul Invatamantului. De asemenea s-au discutat aspecte ale colaborarii viitoare dintre cele doua Guverne in problema minoritatilor nationale.

Sambata 8 iulie, dl Secretar de Stat Viorel Badea, insotit de delegatia D.R.R.H. si de delegatia Radio Romania, s-a intalnit cu dl. Ambasador Constantin Grigorie si cu dl Consul Ionel Banica pentru discutarea problemelor aparute de-a lungul parcursului urmat, subliniindu-se principalele directii de actiune comune in viitorul apropriat, axate in principal pe Scoala si Biserica.

La pranz, delegatia s-a intalnit cu Parintele Nelutu Oprea, parohul bisericii "Sfanta Treime" din Sofia, participand apoi la o slujba de botez a unui nou nascut de origine romana, oficiata in biserica romaneasca. Seara, delegatia s-a intors la Vidin.

Duminica 9 iulie delegatia s-a deplasat las Rabova, unde a participat la slujba in limba romana tinuta de Parintele Valentin Gheorghief.

La ora 12.OO am vizitat localitatea Gamzova, cu cca. 1800 locuitori (majoritar romaneasca), unde am intalnit membrii ai filialei A.V.B.. La discutii au participat si dl. profesor (pensionar) Simion Nicov, care alaturi de sotia sa, dna Olga Nicova, se ocupa de ansamblul de dansuri populare al satului. Acestia au lansat ideea infiintarii unei scoli particulare, oferind pentru acest scop, una din camerele locuintei proprii. De asemenea s-a discutat posibilitatea infiintarii unei fundatii cu caracter profesional, care sa reuneasca profesorii de origine romana din Bulgaria.

Satul are doua biserici, dintre care cea mai noua a fost construita in 1930, iar cea veche este inchisa. Slujba se tine in slavona veche.

La ora 14.00 delegatia s-a intalnit la Vidin cu reprezentantii nou infiintatei organizatii de tineret a Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, condusa de dra. Iveta Videnova, absolventa a Facultatii de Relatii Economice Internationate a Universitatii Bucuresti.

Luni 10 iulie, dimineata a avut loc intalnirea cu conducerea reunita a A.V.B. pentru discutarea rezultatelor vizitei, precum si a stabilirii unui calendar de actiuni comune propuse de A.V.B. La discutii au participat domnii Slavi Ianachev, viceprefect de Vidin si Dumitru Ianev, vicepresedintele Consiliului Judetean Vidin (ambii etnici romani). S-au discutat detalii organizatorice ale Festivalului International de Cantece si Dansuri Vlahe - VIDIN 2000, (care a fost sustinut financiar de D.R.R.H.) precum si reorganizarea si sustinerea financiara a publicatiei A.V.B. - "TIMPUL - BPEME".

Oficialitatile prezente au solicitat initierea de demersuri comune pe langa Guvernele Bulgar si Roman in vederea redeschiderii CONSULATULUI ROMAN de la Vidin si a unui CENTRU CULTURAL ROMAN la Vidin.

De asemenea s-a insistat ca in problema burselor acordate de Statul Roman, oferta acestuia sa fie directionata strategic, catre domeniile de interes pe termen lung, cum ar fi domeniile umaniste, filologie, jurnalistica, teologie, istorie, etc., evitandu-se inflatia de medici stomatologi si specialisti in relatii economice internationale (optiunile cele mai des solicitate).

S-a solicitat, de asemenea, sprijinul pentru innoirea fondului destul de modest de carte romaneasca aflat la Biblioteca Municipala din Vidin, dorindu-se mai multa literatura si carti de specialitate in limba romana.

Seara, delegatia guvernamentala romana a parasit orasul Vidin, reintorcandu-se in tara.



[1] Biserica Sfânta Vineri sau Sfânta Parascheva din Vidin, ctitoria lui Matei Basarab este o biserică îngropată în pământ, conform regulii că o biserică creştină poate fi ridicată în teritoriu otoman doar dacă turla nu depăşeşte în înălţime un spahiu călare! (O biserică îngropată se află şi la Sofia!)

[2] Slavona, sau slava veche, sau bulgara veche a fost limba in care Chiril si Metodiu au tradus Biblia. Topica frazei este diferita de cea a celorlalte limbi slave, fiind asemanatoare cu cea a limbii romane.

Niciun comentariu:

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000