Serbia ne loveşte cu limba vlahă - Puterea

Serbia ne loveşte cu limba vlahă - Puterea


În Serbia a fost adoptat aşa numitul „alfabet vlah” care va sta la baza standardizării viitoarei „limbi vlahe”. Pe modelul „limbii moldoveneşti” din Ucraina şi Republica Moldova, în Serbia se încearcă spargerea comunităţii româneşti prin inventarea unei „limbi vlahe” separate de limba română. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare din Europa a solicitat deja organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului din Serbia informaţii referitoare la promovarea artificială a „limbii vlahe”.

Sinişa Celojevici, inventatorul limbii vlahe

Cotidianul sârb „Politika” a anunţat adoptarea în Valea Timocului a unui „alfabet vlah” pe baza grafiei chirilice, autorul acestui alfabet fiind Sinişa Celojevici. Noul alfabet are 35 de litere care ar permite în viziunea autorului său să redea toate sunetele „limbii vlahe”. Sinişa Celojevici susţine că „este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există nici un fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română”. Declaraţiile lui Sinişa Celojevici vin după ce Consiliul Naţional al Vlahilor din Bor a adoptat alfabetul vlah inventat de el.

Amestecul sârbilor

Valea Timocului este regiunea la sud de Dunăre, faţă în faţă cu Drobeta-Turnu Severin, care este locuită de 60.000 de vorbitori de limbă română, conform recensământului din anul 2001. În Serbia, minorităţile sunt reprezentate de Consilii Naţionale, însă la alegerile din 2009 Consiliul Naţional al românilor din Valea Timocului a fost preluat de membri ai partidelor sârbe. Aceştia şi-au propus standardizarea „limbii vlahe” care să realizeze diferenţa fundamentală faţă de români, iar primul pas a fost adoptarea unei forme de alfabet chirilic drept „alfabet vlah”. Crearea „limbii vlahe” urmează modelul sovietic al creării „limbii moldoveneşti”, diferită de limba română. Nu este prima încercare de acest fel: în anul 2004 a fost publicat în Serbia un „Vorbariu vlah-sârb” pe modelul celebrului „Dicţionar moldovenesc-românesc” de la Chişinău din anul 2003.

Serbia, monitorizată de APCE

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a aprobat pe 27 ianuarie un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia.

Senatorul PSD Titus Corlăţean ne-a declarat: „Concluzia pe care Parlamentul României o va trage în urma acestui episod este că Serbia nu este gata să îndeplinească criteriile politice pentru a primi calitatea de stat candidat la Uniunea Europeană, în ciuda interesului major pe care România îl are ca Serbia să devină membru cu drepturi depline al familiei europene”. Senatorul PDL Viorel Badea ne-a declarat că pregăteşte „o iniţiativă de modificare a Legii Românilor de Pretutindeni prin care toate celelalte denominaţii ale etniei române să fie sinonime cu termenul de român”.

George Damian