24 DE ORE LA NEGOTIN, DE 1 DECEMBRIE 2008, ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

1 Decembrie 2008, orele 2.00 Bucuresti.

Trezirea! Peste 2 ore vine grecu’ (dl. Mihai Stanciu, de la Comunitatea Elena din Bucuresti) să plecăm la românii din Negotin, în Sârbia, la sărbătoarea Spiritualității românești dedicată Zilei Nationale a României.

Primisem înca din 10 noiembrie 2008 următoarea INVITAȚIE:

Nr: 115/08

08.11.2008

FEDERAŢIA ROMÂNILOR DIN SERBIA

Srbija; 19300 Negotin; 12.septembra 5;Tel.: +381(0)19570380; Fax: +381(0)19541956 e-mail: office@timoc.org

Cu respect vă invităm să participaţi la manifestaţia

Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului încheie Anul European al Dialogului Intercultural printr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura şi spiritualitatea românească din răsăritul Serbiei - între Valea Moravei, Valea Dunării şi Valea Timocului - în mod deosebit cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie.

Perioada este 21.11.2008 – 01.12.2008

Program:

- Vineri 21.11.2008 – Sfinţirea picturii şi Sf. Liturghie la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Mălainiţa;

la ora 8,30 e aşteptarea ierarhilor şi la ora 9 e Sfinţirea picturii, în continuare fiind Sf. Liturghie

- Luni 01.12.2008 - Seara Românească: Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de Ansamblul Folcloric, de la ora 19 în Sala de Festivităţi de la ,,CRAINA VINO” din Negotin

Între aceste două evenimente vor mai fi şi:

- Sâmbătă 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea şi promovarea identităţii culturale a românilor din NE Serbiei

- Duminică 23.11.2008 - Sfânta Liturghie în Mălainiţa

- Luni 24.11.2008 – Tur documentar la obiective româneşti din Timoc: Troiţa din Sărmânovăţ, Troiţa din Geanova, Mănăstirea Colograş (ridicată pe locul bătăliei Rovine II), Muzeul din Negotin

- Marţi 25.11.2008 – Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de ansamblurile din zonă

- Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra evoluţiei culturale a comunităţii româneşti din Valea Timocului

- Joi 27.11.2008 – Duminică 30.11.2008 – Expoziţie de costume, obiecte populare specifice românilor din zonă, meşteşuguri în aer liber, gastronomie (Negotin)

Cu respect,

Dușan Pârvulovici,

Directorul Federației Românilor din Serbia

Din păcate, campania electorală și alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 nu ne-au permis deplasarea mai devreme. Dar odată alegerile terminate, ne-am hotărât să mergem, ocazie cu care urma să înmânăm diplome și medalii din partea „FUNDAȚIEI CULTURALE MAGAZIN ISTORIC”!

Orele 3.00, la Realitatea TV se comunică scorul alegerilor din ziua precedentă. În pofida exit poll-ului care arăta o victorie la 6-7 procente a PSD, numărătoarea paralelă arată că de fapt, PSD si PDL sunt „umăr la umăr”! Intru pe Internet și aflu că la Chisinău, amicul meu Eugen Tomac conduce cu aproape 50%, în pofida faptului că circa 2000 de români basarabeni nu au fost lăsați să voteze de către lucrătorii ambasadei României, pe motive discutabile.

Orele 3,15: Realitatea TV dă primele rezultate parțiale din Italia. Prietenul meu, Viorel Badea, ce candidează pentru Senat, conduce detașat cu un număr dublu de voturi în fata contracandidatului „guvernamentalul” Petre Rroman!

Uff!!! Se pare că Dumnezeu e sus, Vede și-i Dă fiecăruia ce merită!

Orele 4.00: Plecăm. Ne oprim la Grecu’ acasă, să-i luăm soția și băiatul cel mic .

Alegem ruta prin Alexandria. Ceața deasă de cum ieșim din București. Atât de deasă că odată ajunși la Caracal, greșim drumul și ne pomenim la intrarea în Corabia! Deh, 80 de km în plus! Facem haz de necaz și ne aducem aminte de ce s-a rupt în Caracal!

La Drobeta Turnu Severin facem plinul de motorină, ocazie cu care aflu că mi-a expirat cardul de salariu!

La orele 14.00 trecem frontiera. Repede. Vameșii sârbi sunt neobișnuit de amabili. În urmă cu peste doua luni, când am trecut frontiera bulgaro-sârbă de la Bregova, am stat degeaba o oră până ne-au lasat să trecem! Aici la baraj am trecut imediat. Un vameș „sârb” m-a intrebat intr-o română curată unde mergem? La Negotin la niste prieteni, i-am răspuns. Foarte bine și drum bun!

Mulțumim și plecăm. Cei c.75 de km până la Negotin îi parcurgem într-o oră. Așa că ajungem tot la orele 14.00! (ora Sârbiei este cu o oră în urma orei României!) Pe drum, profitând că pe malul Dunării aveam semnal la Vodafone, l-am sunat pe Dușan și am stabilit să ne întâlnim la 15.00 (ora Sârbiei) în fata hotelului Tea1]

Dușan ne invită să mergem până la Mălainița, împreună cu Părintele Boian și Vlădica de la Vârșeț. Plecăm de la hotel, în drum trecem pe acasî pe la Părintele Boian și plecăm cu trei mașini spre Mălainița. Așa credeam noi! Pe drum s-a lăsat iară ceața. Trecem de Iasenița (Jasenica), trecem și de drumul spre Mălainița și după câțiva kilometri o luăm la stânga, mergem prin pădure, pe un drum parcă asfaltat de nemți în timpul celui de-al doilea Război Mondial, peticit, dar fără gropi, până ajungem în satul Sarkamen. Părăsim asfaltul și o luăm pe un drum forestier, cu gropi line, umplute cu apă. Dusan, cu jeep-ul o luase înainte și în scurt timp l-am pierdut din vedere. Noi cu Passat-ul mai ușor, să nu lovim, Doamne Ferește baia de ulei de șleauri. În urma, cu o bătrână Ascona (dar în perfectă stare, că ziceai că-i nouă) părintele Boian și cu „vlădica” Daniil de la Vârșeț!

În sfârșit ajungem la o poieniță, unde vedem jeep-ul lui Dușan. Iar el sus pe un deal, ne aștepta. Sărutăm Dreapta Preasfințitului Daniil. Care se conversează câteva minute cu „Grecu’” în elină!

Urcam dealul și ajungem la ruinele unei cetăți romane, pe care sârbii o numesc „ruinele Palatului Regal de la Sarkamen”(!?)

Lângă cetate au construit un mic muzeu, dar niciunde nu se specifică faptul că aceasta a fost o cetate romană!

PreaSfințitul Daniil, care are solide cunoștințe de istorie antică și de arheologie, a căutat împreună cu Părintele Boian și au găsit cărămizi și pietre cu litere latine.

Mai mult de jumatate din cetate se află îngropată. Părintele Boian și cu Dușan ne povestesc cum localnici au săpat și au găsit cu ani în urmă o comoară cu obiecte de aur și s-au fălit cu ele pe străzile Negotinului!

Vorbim, ne uităm, facem poze, tragem aer curat în piept, și la orele 17.00 (18.00 ora României) o luăm înapoi spre Negotin.

Inainte de plecare, „Grecu’” l-a intrebat pe Dusan: „De ce frate nu spusasi ca mergem la Cetate si nu la Biserica?”

La care Dusan a dat un raspuns hatru: „Pai daca iti spuneam, mai veneai tu sa-ti bagi masina pe coclaurile astea?”

Toata lumea a fost bucuroasa ca a putut sa vada ruinele acestei cetati romane, marturie a continuitatii daco-romane pe meleagurile Marginimii Timocene, astazi parte integranta a statului Sarb.

Orele 18.30: Revenim la Negotin, la Vila Tea, unde ne intalnim cu vechiul meu prieten, dl Eugen Gherga de la Institutul Intercultural de la Timisoara, un constant sprijinitor al drepturilor romanilor timoceni, venit la „Sarbatoarea Spiritualitatii Romanesti” in fruntea unei importante delegatii.

Avem placerea sa-l reintalnim pe Excelenta Sa dl Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, primul Ambasador al Romaniei care se implica in sprijinirea romanilor din Timoc, o prezenta constanta la manifestarile culturale si religioase ale romanilor timoceni.

La orele 19.00 ajungem la Sala de Festivităţi „Vinul Crainei” unde peste 350 de români din multe aşezări româneşti de pe un vast teritoriu dintre Valea Moravei şi Valea Timocului, s-au adunat pentru o Seară Românească - care a devenit şi o Noapte Românească – chiar dacă pentru majoritatea era început de săptămână, zi lucrătoare în Serbia, nu liberă ca în România. Demn de remarcat faptul ca, desi putea sărbători anticipat ziua românilor – la sfârşitul de săptămână - Federaţia Românilor din Serbia a insistat ca sărbătoarea să fie exact la 1 Decembrie, de Ziua României.

Organizată de către Federaţia Românilor din Serbia cu sprijinul Institutului Cultural Român, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” a cuprins un program bogat de manifestări de-a lungul a 11 zile.

Sute de români, la sud de Dunăre, au luat parte în suita de acţiuni, care au început prin ceremonia organizată cu prilejul sfinţirii picturii Bisericii din Mălainiţa - la Hramul acesteia, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril pe stil vechi, vineri 21 Noiembrie 2008 – urmată de activităţi culturale, ştiinţifice, dezbateri asupra situaţiei românilor din Serbia în perspectivă europeană şi vizitarea de locuri semnificative pentru români la sud de Dunăre, avute împreună de gazde cu oaspeţi din România / invitaţi din partea multor instituţii. Dinamica evenimentelor şi sufletul organizării au fost extraordinare.

Aflam din comunicatul semnat de Eugen Gherga:

„Împuternicit de către Patriarhia Română, Prea Sfinţitul Episcop Daniil al românilor din sudul Dunării - având la dreapta sa pe Protopopul Boian şi pe Ipodiaconul Bobului - a oferit de la microfonul Serii Româneşti un alt mesaj simbolic; după ce a binecuvântat evenimentul, în discursul de deschidere a indicat că steaua călăuzitoare este una pentru toţi (fie români din Serbia, români din România sau de oriunde): aceasta este Biserica Ortodoxă Română.

Prezenţa excelenţei sale Ion Macovei, ambasadorul României în Serbia, printre românii din sudul Dunării de 1 Decembrie, ca şi în anul precedent, 2007, alături de Federaţia Românilor din Serbia şi la ediţia din acest an, a fost mai mult decât semnificativă - atât prin mesajele diplomatice transmise prin cuvântarea domniei sale, cât şi prin aprecierea programului manifestării - gestul de a fi printre românii din sudul Dunării fiind deopotrivă protocolar şi uman; politic corect, steagurile european, românesc şi sârbesc au fost arborate de 1 Decembrie la locul evenimentului. Toată lumea şi tot timpul a petrecut româneşte. Artişti locali, de talie chiar mondială – printre care virtuozi ai tulnicului, cimpoiului, fluierului, trompetei, voce şi dans – aşa cum există doar printre românii din sudul Dunării, au bucurat prin prestaţiile artistice excelente, cu prezentări făcute de către o vedetă a folclorului românesc în Serbia, domnul Draghişa Păunovici - cunoscut ca „Japonezul” - maestrul de ceremonii al evenimentului.

Interesant a fost că n-au luat cuvântul public către audienţă decât reprezentantul gazdelor - directorul Federaţiei Românilor din Serbia, domnul Duşan Pârvulovici - şi unii oaspeţi din România; chiar dacă preşedintele Consiliului Românilor din sudul Dunării, domnul Jiva Lazici, a lipsit, cei mai activi lideri ai românilor din sudul Dunării, de fapt personalităţi ale românilor din Serbia, au luat parte la întreg evenimentul fără să fie necesar să susţină discursuri şi au compensat inclusiv lipsa reprezentanţilor organizaţiilor românilor din Provincia Autonomă Voivodina, care - cu toate că au fost invitaţi - n-au onorat manifestarea cu delegaţi din Banatul sârbesc; au fost însă delegaţi din Banatul românesc – de la asociaţii ca Astra Română pentru Banat, Porţile de Fier şi românii de pretutindeni, Institutul Intercultural Timişoara şi altele, din Oltenia şi Muntenia / inclusiv din capitala românilor, Bucureşti: oameni de cultură, jurnalişti şi prieteni.

De 1 Decembrie, liderii românilor din Serbia au fost felicitaţi prin diplome din România pentru cele realizate, inclusiv pentru ceea ce reprezintă: punţi de legătură relevante în dialogul intercultural dintre cultura română şi cea sârbă, „Sărbătoarea spiritualităţii româneşti” în Serbia făcând parte din manifestările Federaţiei Românilor din Serbia în cadrul Anului European 2008 al Dialogului Intercultural (ambele ţări, România şi Serbia, sunt membre ale Consiliului Europei; din 2007 România este şi în Uniunea Europeană, Serbia însă abia din 2008 este asociată Uniunii Europene – având încă mult de lucru pentru integrarea europeană); rolul românilor din Serbia dar şi al românilor din România este de mare importanţă în acest efort pentru Europa. România este cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei şi puterea românilor este straşnică, fiind şi cel mai mare popor din Sud-Estul Europei. Zorii zilei au surprins românii în sărbătoarea din Nighotin, ca o dovadă simbolică a puterii lor dar tot simbolic şi ca fiind zorii unei vieţi mai bune, într-o Europă – casă comună a tuturor.”

Personal pot sa spun ca m-a bucurat prezenta tinerilor lideri ai romanilor timoceni, dl dr.Predrag Balasevici presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie, Presedinte al Consiliului Comunei Bor, dl Zavisa Jurj Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor, dar si a dlui arhitect Ivita Glisici Presedintele Initiativei Culturale Romane venit tocmai de la Golubat impreuna cu tanara si frumoasa sa sotie, dna Iasmina.

Orele 21.40: Din partea Fundatiei Culturale „Magazin Istoric”, dl Christian Capinaru de la Bucuresti, impreuna cu dl Mihai Stanciu de la Comunitatea Elenilor din Bucuresti au acordat Diploma si Medalia comemorativa Dimitrie Cantemir in semn de pretuire pentru promovarea istoriei si civilizatiei romanilor din jurul Romaniei, domnului Dusan Parvulovici, Parintelui Protopop Boian Alexandrovici, Excelentei Sale Ion Macovei, Ambasadorul Romaniei la Belgrad, domnului Predrag Balasevici Presedintele Partidului Democrat al Rumanilor din Sarbie si domnului Zavisa Jurj, Presedintele „Ariadne Filum” de la Bor.

Orele 22.00: A inceput petrecerea. S-a cantat romaneste si s-a jucat pana dimineata si ceea ce mi-a placut foarte mult a fost faptul ca toti, tineri sau varstnici, au vorbit numai romaneste!

Noi ne-am retras pe la orele 2.00. In vreme ce ne conducea, Dusan mi-a mi-a dat vestea ca Viorel Badea a castigat la Senat - Colegiul Diaspora cu un scor dublu fata de Petre Roman. Lui Eugen Tomac i-au mai lipsit vreo 40 si ceva de voturi sa iasa din prima. Din pacate, la redistribuire va castiga clasatul de pe locul 3, care obtinuse doar 306 amarate de voturi!

Dimineata, dupa un copios mic dejun inclus, timp in care am vorbit cu ospatarita romanca bastinasa, ne-am luat la revedere de la minunatele gazde de la „Vila Tea” din Negotin si am pornit spre granita. Pe drum, in apropierea Dunarii, cand am avut din nou semnal la telefon, am primit un mesaj de la o prietena de la Bucuresti prin care mi se confirma victoria lui Viorel Badea.

Exact dupa 24 de ore paraseam Sarbia pe la Cladova-Turnu Severin si porneam spre Craiova pe o ceata ca nu vedeai la 50 de metri! Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns cu bine la Craiova, am facut din nou plinul si am pornit spre Bucuresti prin Pitesti, de data asta. Intuitie care s-a dovedit foarte buna, deoarece de la Slatina pana aproape de Bucuresti am scapat de ceata!

[1] Vila TEA este tinuta de o familie mixta, ea romanca timoceana, el sarb timocean. Niste oameni extraordinar de amabili si cu niste servicii ireprosabile!