TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 4 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

miercuri, 13 august 2008

Biserica de la Mălainița se sprijină pe vechile mănăstiri românești din Timoc



Timoc, Serbia –

Biserica românească de la Mălainița începe să prindă viață odată cu chipurile sfinților care îmbodobesc pereții. Pictorul Mihai Dumitru lucrează cu sârguință de aproape trei luni într-o liniște în care numai cele doua aranguri (clopote) țin măsura timpului. Biserica, devenită deja legendă în Timoc, dar și peste hotare, este pictată în stilul vechi românesc, asemanător celui folosit pentru mănăstirile din nordul Moldovei. “Mă ajută Dumnezeu. Dumnezeu vine rar la om, dar asta simt eu când pictez un chip”, spune artistul, care și-a pus pecetea și la Voroneț, unde a pictat paraclisul bisericii. Acesta este convins că atunci când biserica de la Mălainița va fi gata credincioșii care îi trec pragul vor simți că biserica este a lor. Lucrările ar uma să fie finalizate până pe 21 noimbrie, când se sărbatorește hramul bisericii de la Mălainița - Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Pictorul se consultă și cu părintele Boian Aleksandrovici. “Dacă va rândui Dumnezeu va să vină și președintele Băsescu”, spune cu speranță în glas părintele românilor din Timoc. Faptul că România sprijină Serbia în drumul aderării europene și nu a recunoscut independența Kosovo ar fi trebuit să convingă autoritățile sârbe ca românii din Timoc trebuie să se bucure în practica de toate drepturile unei minorități dintr-un stat democratic, precum învățământul și slujba religioasă în limba română. Timocenii, care au muncit pentru a-și crea un nivel de trai ridicat, pot fi o punte între Serbia și Uniunea Europeană și în nici un caz o stavilă. “Să fi spus că România recunoaște Kosovo, acuș aici ar fi fost foc”, crede parohul de la Mălainița care a fost condamnat chiar și la închisoare cu suspendare pentru că a îndrăznit să ridice acest sfânt locaș românesc. În ciuda apelului la dialog și cooperare lansat de Patriarhia Română, episcopul sârb Iustin îi face în continuare probleme preotului Boian. El a fost chemat pentru a doua oară în fața tribunalului bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Timoc fiind amenințat cu caterisirea. Nici securitatea sârbă nu sta deoparte. Mai mulți români care doresc să facă donații pentru biserică au fost sunați de lucrători ai securității cu scopul de a-i intimida și a-i face să renunțe la acest gest sub pretextul că nu este biserică sârbească.
Când părintele Boian Aleksandrovici a pornit pe acest drum greu și și-a asumat sarcina de a ridica prima biserică românească din Timoc el nu a făcut altceva decât să reînnoade tradiția. Ruinele bisericilor și mănăstirilor ridicate de domnitorii românii în Timoc sunt dovada acestui lucru. În satul Geanova (Dușanovac) de lângă orașul Negotin se pot vedea pietrele de temelie ale unei mănăstiri de piatră despre care genovenii spun că a fost românească. Un perete rămas din absida altarului vorbește încă de mareția acestui locaș sfânt care se află la locul numit “Gura Duplieni”.
La numai câțiva kilometri de aceasta, în mijlocul câmpurilor lucrate cu hărnicie de români se înalță enigmatica mănăstire Cologras (Koroglas în limba sârbă) din satul cu același nume (Miloșevo). Biserica are o arhitectură rară, pereții având în partea de sus mici găuri. Când vântul suflă, în interiorul acesteia se produce o muzică nemaîntâlnită. În jurul bisericii se află pietre de morminte de pe care timpul a șters numele celor ce și-au găsit odihna de veci în acest loc. Există mai multe legende privitoare la zidirea bisericii care își așteaptă încă dezlegarea din partea arheologilor. Poate cea mai interesantă, una dintre legende spune că “biserica a zburat prin cer din Țara Românească”. Potrivit altor informații, nu departe de locul mănăstirii s-a purtat bătălia de la Rovine (1395), în care Mircea cel Bătrân a înfrânt armatele otomane, iar sfântul locaș ar fi fost ridicat în cinstea creștinilor căzuți aici în confruntarea cu armata sultanului Baiazid. Se crede că aici se află mormântul Craiului Marco (Kraljevic Marko), nepotul de soră al voievodului român Mircea. Craiul Marco s-a aflat însă sub flamura otomanilor ca vasal. În urmă cu trei ani, încercarea Federației Românilor din Serbia de a organiza o slujbă pentru pomenirea celor căzuți în luptă, atât sârbi cât și români, au fost zădărnicite de un grup de ultranaționaliști în spatele căruia s-a aflat episcopul sârb Iustin. Scandalagii au blocat accesul câtorva zeci de români. Acuzat de poliția sârbă că a organizat o mișcare separatistă(?), secretarul Federației a avut câștig de cauză în instanță.
La nord de Negotin, se află o altă mănăstire - Vracna (Vratna în limba sârbă), care se pare că a fost ridicată de Sfântul Nicodim de la Tismana. Acum aceasta aparține Bisericii Ortodoxe Sârbe, dar românii încă mai speră că aici vor putea asculta slujba în limba lor. Numele mănăstirii vine de la Porțile Vratnei – formațiuni calcaroase șlefuite de natură sub forma unor porți uriașe care par lucrate de mâna omului. În fiecare an, pe 1 mai, timocenii obișnuiesc să se adune cu mic cu mare în aceste locuri de o frumusețe rară.
Alte troițe și biserici se vor ridica în pamântul timocenilor. Anul trecut pe malul Dunării, la Sărmanovaț (Samarinovac în limba sârbă), a fost sfințită o troiță românească.


Dușan Pârvulovici

Niciun comentariu:

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000