TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

duminică, 27 ianuarie 2008

ROMÂN DIN TIMOC ASASINAT DE SÂRBI PENTRU CĂ ASCULTA MUZICĂ ROMÂNEASCĂ

C H R I S
COMMITTEES FOR HUMAN RIGHTS IN SERBIA
ODBORI ZA LJUDSKA PRAVA U SRBIJI
office@chris-network.org

www.chris-nerwork.org

CĂTRE :

Consiliul Naţional al Minorităţilor Guvernul Republicii Serbia

Preşedinte Voeislav Coştuniţa

Consiliul Naţional al Minorităţilor Naţionale Subotiţa

Coordonator Jozsa Laszlo

Comitetul Naţional al Minorităţi Naţionale Române Novi Sad

Preşedinte Daniel Petrovici

Comitetul Naţional al Minorităţi naţionale Rumâne Nigocin (Negotin)

Preşedinte Jivoslav Lazici

Coaliţia Împotriva Descriminărilor Belgrad

Coordinator Saşa Gaein

Reţeaua Comitetului pentru Drepturile Omului în Serbia CHRIS, Niş

Coordonator Drăgan Georgevici

Stimaţi Domni,

Comitetul pentru Drepturile Omului Nigocin (Negotin) se adresează Domniilor Voastre, cu prilejul nenorocirii care s-a întâmplat în satul Mala Cameniţa, comuna Nigocin (Negotin).

Anume, în ziua de sâmbăta de 12 ianuarie, fix în noaptea dintre 11 şi 12 ianuarie din acest an, în satul amintit Mala Cameniţa de lângă Nigocin s-a ajuns la conflict şi bătaie între două grupe de oaspeţi din cafeneaua satului „Cod Laze”, patron fiind Draghişa Lazarevici. Unul dintre oaspeţi participanţi în seara aceea în cafenea, Milorad Prvulovici din Mala Cameniţa a stat 20 de minute inconştient, ca urmare a bătăii, presupunându-se o lovitură puternică de pardoseală. După ce şi-a revenit, Milorad Prvulovici a plecat la casa lui unde în ziua de sâmbăta de 12 ianuarie 2008. a murit înainte să ajungă echipa ajutorului sanitar, care a fost chemată de mama lui pentru că Prvulovici se simţea foarte rău. Aceste date nu sunt informaţii oficiale, sunt doar o parte din datele pe care le-a declarat mass-media. Concret în „Vecernie novosti”, editată pe data de 15.01.2008 a aparut articolul sub denumirea „Muzică pentru moarte” în care s-a scris întreaga întâmplare. Incitat de această poveste, reprezentantul Comitetului pentru Drepturile Omului Nigocin a intrat în contact cu familia decedatului Prvulovici şi cu patronul cafenelei unde s-a întâmplat toată povestea. Informaţiile pe care le-a aflat de la ei sunt aproape la fel cu ce s-a scris în articolul din ziar, numai data nu coincide. Cercetarea se face mai departe. Unul dintre participanţii la bătaie se află în puşcărie. Comitetul pentru Drepturile Omului Nigocin cu petiţia de acees la informaţiile pentru interesul public, va cere de la organele competente interne ale poliţiei şi de la procuratură datele oficiale şi de asemenea va urmări procesul când va începe.

Acest Comitet pentru Drepturile Omului din Nigocin a fost obligat să se intereseze de acest caz în circumstanţele cum s-a întâmplat şi de participanţii la acest caz. La bătaie au participat două grupuri de oameni. Primul grup din care a făcut parte şi decedatul Milorad Prvulovici, aparţinând minorităţi nationale române, locuitori ai satului Mala Cameniţa, iar al doilea grup era format din persoane refugiate din fosta Yugoslavie, cuprinsă de război, printre care s-a aflat şi preotul bisericii ortodoxe Sârbe, venit în Serbia din Bosnia Herţegovina, preotul ce are parohie de care aparţine şi satul Mala Cameniţa. Această întămplare nu ar fi prezentat nimic ciudat, care ar fi fost de importanţă pentru întregul caz, însă circulă informaţiile că acest conflict s-a datorat pentru diferitele dorinţe ale oaspeţilor din cafenea în legătură cu cântecele pe care orchestra trebuia să le cânte. Anume, unii au dorit cântece româneşti iar ceilanţi cântece sârbeşti, care la început s-au schimbat, până într-un moment când s-a ajuns la agitaţia între oaspeţi şi a degenerat în îmbulzeală şi s-a terminat când au văzut că Prvulovici este căzut la podea inconştient. Deasemenea ştim neoficial că locuitori din Mala Cameniţa, încep acţiunea de mutare a preotului din parohia satului, argumentând indignările cauzate de relaţia faţă de localnici şi de comportamentul său. În acest sat de lângă Nigocin s-a ajuns la revoltă între localnici şi preotul amintit, o dată intervenind şi poliţia din Nigocin ca să nu se ajungă la un conflict mai serios. Comitetul pentru Drepturile Omului Nigocin este în temă cu astfel de întâmplări. Şi toate aceste informaţii neoficiale, arată pericolul că toată această întâmplare dezbină relaţiile locuitorilor acestui sat şi atmosfera care s-a încins după moartea lui Prvulovici care va fi bază pentru adânci şi serioase probleme şi neînţelegeri. Ţelul fundamental al Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin este apărarea drepturilor oamenilor la toţi cetăţenii fără diferenţă, ca şi chemarea la responsabilitate pentru toţi cei care au greşit cu legea. Pentru acest motiv ne-am inclus în această întâmplare, iar dumneavoastră vă adresăm cu această cerere să preluaţi toate măsurile, care le aveţi la îndemână în cadrul autorizat, eventual procesul care va fi, să fie fără conflicte pe bază naţională între locuitorii locali.

Comitetul pentru Drepturile Omului Nigocin

Preşedinte Duşan Pârvulovoci





Niciun comentariu:

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000