Urmare a vizitei efectuate în Serbia de răsărit în toamna anului 2007, în timpul căreia dl. Jurgen Herrmann, raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a avut o serie de consultări cu reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Serbia, europarlamentarul german şi-a redactat raportul ce va fi înaintat APCE în cursul lunii aprilie 2008. La finalul vizitei, Domnia Sa a subliniat că, indiferent cum îşi spun cei cu care a stat de vorbă, originea lor este una - cea românească.
Dl.Jurgen Hermann a avut trei runde de întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor din zonă.
La prima întâlnire, două organizaţii au susţinut punctul de vedere al autorităţilor sârbe şi anume că „vlasii” (vlahii) nu sunt români şi că limba pe care o vorbesc nu este limba română.
La a doua şi a treia rundă de discuţii au participat mai mulţi lideri ai Federaţiei Rumânilor din Serbia, organizaţie care reuneşte mai multe asociaţii, unde s-a pus accent pe românitatea “vlahilor” din Timoc, cei pe care autorităţile îi numesc vlahi şi pe care au refuzat mult timp să-i recunoască drept minoritate. La aceste discuţii s-a subliniat lipsa şcolilor în limba maternă şi presiunile care se fac împotriva Protopopiatului Ortodox Român de la Malainiţa. S-a adus la cunoştinţa raportorului european modul defectuos în care s-a realizat recensământul, special pentru a diminua numărul celor care se declară români sau vlahi. În cadrul întrunirii s-a pus în evidenţă sinonimia dintre „vlah” în limba sârbă şi „român” în limba română, raportorul european fiind întrebat dacă el îi consideră pe bavarezi şi şvabi ca germani. Acesta a râs şi a răaspuns că evident aceia sunt tot germani şi că a înţeles mesajul.
La 14 Februarie 2008 Dl Jürgen Herrmann a dat publicităţii documentul 11528 intitulat „Situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia”.
În rezumat raportul subliniază că diversitatea culturală trebuie să fie percepută nu ca o ameninţare, ci ca o sursă de îmbogăţire şi oferă o descriere detaliată a situaţiei minorităţilor naţionale din Voivodina, abordând şi dezbaterea identitară asupra minorităţii zise "valahe" din răsăritul Serbiei.
În timp ce raportul constată că situaţia minorităţilor din Voivodina este relativ favorabilă, regretă faptul că autorităţile sârbe n-au reacţionat suficient de prompt faţă de incidentele interetnice care au afectat această regiune în 2004. Pentru a preveni recrudescenţa acestora, este esenţial ca autorităţile să riposteze rapid şi ferm faţă de autorii violenţei interetnice.
De asemenea, raportul constată faptul că au fost întreprinse eforturi pentru îmbunătăţirea legislaţiei în favoarea minorităţilor, însă denunţă eşecul cronic de adoptare a dispoziţiilor legislative şi de introducere a reglementărilor complementare.
Situaţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale variază în funcţie de regiunile în care trăiesc. Raportul constată că situaţia membrilor minorităţii valahe/române din răsăritul Serbiei este în mod evident mai puţin favorabilă decât a locuitorilor Voivodinei.
În ceea ce priveşte discuţiile în jurul membrilor minorităţii zise ‘valahă’, raportul aminteşte principiul enunţat la articolul 3 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice tentativă ţintind să impună o identitate unei persoane sau unui grup de persoane, este inadmisibil.
În conţinutul raportului se fac următoarele aprecieri/constatări:
Ø Situaţia minorităţii române/vlahe din Serbia de răsărit este considerabil nefavorabilă în comparaţie cu situaţia minorităţii române din Voivodina – „discriminarea geografică flagrantă fiind inacceptabilă”.
Ø Serbia este încă sub influenţa tensiunilor interetnice, urmare a politicii anti-minoritare din timpul regimului Milosevici (raportul constată că şi în prezent în Serbia sunt inregistrate incidente cu caracter etnic de intensităţi diferite).
Ø Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei încurajează şi sprijinăeforturile de afirmare identitară a minorităţii române/vlahe.
Ø Biserica Ortodoxă Română nu este recunoscută de Legea Cultelor din Serbia (se recomandă autorităţilor sârbe analizarea şi remedierea acestei situaţii).
Ø Vlahii sunt un grup etnic prezent în Serbia şi în alte ţări vecine a căror cultură şi limbă este înrudită cu cea română.
Ø Limba maternă constituie un element de discordie în interiorul minorităţii române/vlahe.
Ø Grave divergenţe între promotorii teoriilor „vlahe” şi „româneşti” din interiorul minorităţii.
Totodată, raportul recomandă:
- Intensificarea relaţiilor de bună vecinătate cu România, Ungaria şi Macedonia.
- Adoptarea unor măsuri pozitive în interesul minorităţilor naţionale, cu precădere pentru cea română/vlahă şi solicită eradicarea discriminării pe criterii etnice.
- Încurajarea dialogului intercultural.
- Dezvoltarea învăţământului bilingv şi al celui în limba maternă.
- Să adopte măsurile necesare pentru a putea acorda minorităţii române/vlahe dreptul la mass-media în limba maternă, la participare în structurile administraîiei publice, la studiul limbii materne şi la serviciu religios în limba maternă.
- Iniţierea unui dialog între autorităţile sârbe şi reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Sârbe şi Bisericii Ortodoxe Române pentru identificarea unor soluţii de rezolvare a problemelor minorităţii române/vlahe referitoare la dreptul de a efectua serviciul religios în limba maternă (se sugerează extinderea competenţei teritoriale a episcopiei DACIA FELIX şi în Serbia de răsărit).
- Se face, de asemenea şi un apel la membrii minorităţii române/vlahe, de a-si uni eforturile pentru a depăşi conflictele interne şi pentru a-si putea conserva şi dezvolta propria identitate naţională!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu