TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 9 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum 2 ani

sâmbătă, 3 martie 2007

Românii din Bulgaria comemorează pe soldaţii români care i-au eliberat de turci




Vidin, Bulgaria/Romanian Global News
foto: pictura in ulei N.Grigorescu – "Atacul de la Smardan"
02 martie 2007
La 130 de ani de la trecerea Armatei Române peste Dunăre, Asociatia ”AVE” - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria organizează sâmbata, 3 martie, începând cu ora 10 un moment solemn prilejuit de depunerea de coroane de flori la monumentul ostaşilor români de la Smârdan şi la monumentul de la Arcear.

Momentul va fi marcat şi prin oficierea unui Te Deum în cinstea ostaşilor români care şi-au pierdut viaţa pe câmpurile de luptă în războiul de Independenţă (1877-1878).
Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la trecerea Armatei Române peste Dunare si eliberarea teritoriului bulgăresc de sub jugul turcilor. Peste 38 000 de ostaşi, care formau 42 de batalioane, 32 escadroane si 18 baterii, au trecut Dunarea pentru a lupta alături de armata rusă, dar şi pentru a-şi lăsa oasele pe vecie pe celalalt mal al Dunării, mal locuit în mare parte tot de români.
Fiii unor cunoscuti oameni politici ai vremii – C.A.Rosetti, M. Kogalniceanu, I. Balaceanu s-au inrolat voluntari în armata română jertifindu-se pentru cauza nobilă a independenţei. Implicarea armatei române a avut loc în contextul în care armata rusă suferea înfrangeri şi nu avea suficienta forţă pentru a riposta otomanilor. Celebra telegramă a marelui duce Nicolae către domnitorul Carol, dar şi tratativele acestuia cu împăratul Alexandru al II-lea, a făcut ca o mare parte din armata română să se împlice în acest război unde s-au pierdut importante efective de ostaşi români. Au fost câştigate bătălia de la Plevna, Griviţa, Rahova, Smârdan. La luptele de la Smârdan au luat parte regimentele 4 si 6 infanterie, 9 dorobanti şi escadronul de călăraşi Suceava conduse de locotenent colonelul I.Codruţ si maiorul Ulescu. In doar câteva ore de luptă aprigă aceste redute au fost cucerite de armata aliată însă cu preţul a 600 de ostaşi morţi si răniţi.

(informatiile istorice sunt extrase din volumul VII, tomul I al Istoriei Romanilor, editat sub egida Academiei Romane in 2003)

"În timpul războiului de Independenţă din 1877-1878, două batalioane de voluntari români din zona Nicopole - Plevna - Sustova, vor combate în rândurile armatei tării mamă în asediul de la Plevna. La asediul Vidinului se adaugă pe lângă cele două batalioane amintite încă doua batalioane de voluntari români sud-dunăreni, unul constituit din zona oraşului asediat şi condus de Vancea Predoi din Bregova, altul din zona timoceană ocupată de sârbi şi condus de Ilie Nicolae din Cobişniţa, care aveau ca drapele, tipul de steag dăruit lui Vasile Ion Cancea (cunoscut la bulgari sub numele de Vasile Levski n.1837 - m.1873) de Alexandru Ioan Cuza. Astfel îşi vor aduce contribuţia la independenţa ţării mamă şi românii timoceni şi din dreapta Dunării, care au avut în acest război 268 de morţi din rândul voluntarilor şi a copiilor din regiunea Vidinului (aceşti copii au ajutat armata română distribuind muniţie, cărând apă şi hrană pentru soldaţii de aceeaşi naţionalitate cu ei sau ajutând serviciul sanitar). "

(Adrian Bârsoan, Românii sud-dunăreni între tragedie, uitare şi speranţă, Bravo Press, Bucureşti, 1996, p.172)

"Sculptura reprezenta o tânără fată cu faţa spre Est: ţinea în mâna dreaptă o coroană de pus pe fruntea unuia dintre aceşti tineri eroi şi, în mâna stângă un urcior cu apă "pentru eroii cărora le e sete". Acest monument era de bronz şi purta numele de "Mariţa"!

Istoria acestei Mariţa merită a fi povestită. Era o fată-voluntară, făcând parte dintr-un grup de 37 tinere fete, toate voluntare din Bregova, Gâmzova şi celelalte sate româneşti din jurul Vidin-ului. Lor li se dăduse în grijă de către generalul [Nicolae] Haralambie (n.1828-d.1908) o parte din serviciul sanitar şi distribuirea apei şi hranei soldaţilor în tranşee. "Zamolxis" a voit ca frumoasa Mariţa să cadă sub gloanţele otomanilor. Prima dintre cele cinci fete căzută în luptă în rândurile armatei române această bravă tribaliană ar fi avut drept la acest minunat monument, care mai târziu şi din motivele deja evocate, nu va fi cruţat de bulgari. Odată cu dispariţia acestui monument, "Mariţa eroină a Tribaliei", bulgarii sperau sa facă să fie uitaţi toţi cei care au trăit această epopee."

(Nicopole Passarowitz - Dunonia Svistu [Ion di la Vidin], La Triballie, Vidin-Paris, 1991, p.135)



Un comentariu:

Christian spunea...

Şi totuşi, bulgarii baştinaşi, n-au uitat! În 1999, cu ocazia Zilei Independenţei României, Asociaţia Vlahilor din Bulgaria, Consilierul economic al Ambasadei României la Sofia, dl Gh. Domutza, părintele Neluţu Oprea, preotul paroh al Bisericii Române de la Sofia şi subsemnatul, ca reprezentant al Departamentului pentru Relatiile cu Românii de peste Hotare (D.R.R.H.), am depus coroane de flori la Monumentul de la Smârdan - o cruce ridicată prin strădania A.V.B., pe locul în care au fost înmormântaţi ostaşii români căzuţi în luptele de la Smârdan în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878.
La ceremonie au participat şi Primarul bulgar al localităţii INOVO (Smârdan), dl Petăr Petrov, precum şi căţiva localnici etnici bulgari. Apoi am vizitat locul în care s-au purtat luptele, având un ghid preţios în persoana unui etnic bulgar, dl. Burti care ne-a arătat şi locul în care a fost amplasat Monumentul "MARIŢA", inaugurat în 1905 şi dinamitat de naţionaliştii bulgari în 1917 (şi nu în 1913, cum eronat a apărut in unele publicaţii)

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000