| Timoc, Serbia/ Romanian Global News |
| marţi, 07 octombrie 2008 |
| In Bulgaria si Serbia, state invecinate Romaniei, la granita de sud-vest, in regiunea Timocului, exista importante comunitati de romani, carora, in ultimile doua secole, le-a fost refuzata identitatea romaneasca. De-a lungul vremii au existat preocupari in randul scriitorilor si cercetatorilor romani, privind istoria, limba si etnografia acestor comunitati aflate pe teritoriul celor doua state invecinate. Oficial, romanii din acest areal sunt catalogati ca fiind vlahi care vorbesc limba vlaha, fara a avea legatura cu romanii sau limba romana. Originea romanilor de langa Dunare este considerata, de catre sarbi si bulgari, ca fiind diferita de cea romaneasca. In fapt, pana de curand romanii erau considerati bulgari, respectiv sarbi. Ei nu au astazi dreptul la scoala si biserica in limba romana. Trebuie spus ca slavii designeaza aceasta populatie cu denumirea de vlahi, imprimandu-le in unele cazuri constiinta de vlahi, dar romanii se autoidentifica cu etnonimul de rumani. In Bulgaria, romanii traiesc in satele din valea Dunarii, pe un areal intins de la Silistra spre Lom si compact in Timoc (aproximativ 30000). Exista si comunitati de aromani rasfirate in partea de sud-est a Bulgariei. In Serbia romanii traiesc in Voivodina (unde au toate drepturile recunoscute), dar si in masa compacta in Timoc (asociatiile romanesti aproximeaza numarul lor intre 250.000-300.000), majoritari in 154 sate, 10 orase si in 46 sate cu populatie mixta. Nefiind socotiti romani, reprezentatii statelor respective nu considera ca ar trebui respectata o reciprocitate culturala, stipulata de tratatele si acordurile diplomatice bilaterale incheiate de reprezentantii guvernelor Romaniei si Bulgariei, respectiv Serbiei. Romanii din Timoc nu se bucura de nici un fel de drepturi lingvistice, educationale, culturale specifice minoritatilor. Situatia religioasa cunoaste o noua abordare in Bulgaria. In urma cu un an (28 martie 2007), o delegatie a asociatiilor romanesti in frunte cu preotul Valentin Gheorghief din Rabovo, au obtinut de la mitropolitul Vidinului, Domitian, permisiunea de a avea oficia liturghia in limba romana. Preotii din satele romanesti nu au inceput a sluji in limba romana, pentru “a nu se pune rau” totusi cu acest ierarh (“vladica”), ceea ce arata faptul ca Biserica Ortodoxa Bulgara nu mai poate ingradi drepturile bisericesti ale romanilor, dar nici nu vede cu ochi buni introducerea limbii romanesti in bisericile bulgare. S-a evitat insa repetarea cazului de la Malainita. Binecuvantarea arhiereasca este prea recenta pentru a fi vizibile schimbari semnificative. Exista biserici unde, in afara slujbei, datorita faptului ca batranii vorbesc romaneste, preotul, in cazul in care este roman, vorbeste la spovedanie in limba romana.
In zilele nostre, in satul Malainita, situat la 15 km de orasul Negotin, preotul Boian Alexandrovici, care a construit in anii 2003-2005, pe proprietatea sa, o mica biserica unde a inceput sa slujeasca in limba romana, a fost judecat si condamnat, intr-un proces penal, la trei luni cu suspendare si obligat sa demoleze biserica. Aceasta masura nu a fost insa aplicata. Episcopul sarb Justin a declansat o prigoana impotriva preotului roman, astfel ca Boian Alexandrovici a fost nevoit sa refuze jurisdictia canonica a Bisericii Ortodoxe Sarbe, solicitand si primind binecuvantare de la Biserica Ortodoxa Romana. In luna martie a fost decorat de presedintele Romaniei cu ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, ca mai apoi, in septembrie, sa fie caterisit de Biserica Ortodoxa Sarba, intr-un gest fara precedent intrucat preotul Boian Alexandrovici apartine Bisericii Ortodoxe Romane. Nu exista, in Timoc (Serbia si Bulgaria) periodice in limba romana. Romanii cunosc limba romana din familie si nu au mers la scoala, nestiind stiu sa scrie si sa citeasca in limba romana. Urmaresc in schimb programele de televiziune si radio transmise in Romania, mai ales stiri si divertisment.
Datorita localizarii compacte si a numarului mare de romani in Serbia, se obseva o activitate politica intensa. Romanii au descoperit faptul ca reprezinta o pondere importanta in electoratul tarii si, dupa mai multe aliante cu partidele politice sarbesti, din care au iesit nemultumiti, au realizat o alianta din zece organizatii romanesti, numita „Romani uniti din Serbia – dr. Predrag Balasevici” care va merge la alegerile locale si parlamentare. Alianta reuneste Partia Democrata a Rumanilor din Serbia - (PDRS) cu sediul la Bor, Partia Democrata a Vlahilor (rumanilor) - (PDV(R)) cu sediul la Negotin, Rumani Serbiei Democrate (RDS) cu sediul la Cuceva, Societatea Romanilor - Valahilor “Traian” (SR-V “Traian”) din Cladova, Comunitatea Rumanilor Paul Matei (CR Paul Matei) din Petrovat pe Mlava, Asociatia pentru Cultura Vlahilor - Romanilor Curcubeul (Curcubeul) din Zaicer, Initiativa culturala Romaneasca (ICR) din Jagobita, Asociatia pentru Cultura Vlahilor - Romanilor Ariadnae Filum (AF) din Bor, Asociatia pentru Limba, Cultura si Religia a Rumanilor de pe Valea Moravei (ARVM) din Ciupria si Federatia Romanilor din Serbia (FRS) cu sediul la Negotin.
De curand,(la 14.02.2008), raportorul german Jurgen Herrmann a depus la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) un raport (documentul 11528) privind nerespectarea drepturilor romanilor din Serbia. Raportul face referire la standardele duble aplicate de autoritatile sarbesti in cazul comunitatii romanesti din Voivodina si a celei din Timoc. Se reitereaza principiul enuntat in art. 3 al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale si reafirma ca orice tentativa de impunere a unei identitati unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibila. De asemenea, Adunarea Parlamentara isi „exprima uimirea privind influenta covarsitoare a Bisericii Ortodoxe Sarbe in cazul recunoasterii altor biserici si/sau comunitati religioase. Adunarea invita autoritatile sarbe sa dea importanta acestei chestiuni si sa suprime referintele la canoanele unei Biserici in raport cu alte Biserici sau comunitati religioase”. Se recomanda infiintarea de scoli bilingve, tratament egal fata de minoritati, suprimarea diferentelor regionale in tratamentul fata de minoritati, asigurarea mijloacelor tehnice pentru receptionarea programelor de radio/tv in limba romana, adoptarea unei legi a discriminarii s.a. In momentul ratificarii acestui document, la 1.10.2008, unii parlamentari europeni din Romania au inteles sa absenteze de la adoptarea rezolutiei 1632 si, mai grav, un senator roman, Cornelia Cazacu, a votat impotriva identificarii in textul documentului a vlahilor cu romanii, acreditand ideea ca este vorba de doua etnii diferite: cea vlaha si cea romana. Cum si un copil de clasa a IV-a stie ca vlahii-valahii sunt romani, Tara Romaneasca numindu-se vreme indelungata si Walahia, ca spatiul de etnogeneza al romanismului este atat la nord cat si la sud de Dunare, votul senatorului roman, slujbas al statului roman si delegat sa reprezinte interesele natiunii romane, nu poate fi calificat decat ca tradator. Este greu de crezut ca nu a stiut despre ce este vorba in aceasta rezolutie, privand in acest fel comunitatea romaneasca din zona Timocului de o recunoastere clara a propriei identitati. |
TRIBALIA
Lista mea de bloguri
miercuri, 8 octombrie 2008
Analiza: Romanii timoceni din Serbia si Bulgaria
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."
Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )
„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 1952 – 12 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.
Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )
„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 1952 – 12 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.
Stema TRIBALIEI
Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000
Un comentariu:
felicitari pentru demers! am citit cateva dintre posturile tale si ma intristeaza sa aflu de starea romanilor din aceasta zona. in ignoranta si naivitatea mea, eram convins ca aceste comunitati se bucura de un statut similar ungurilor din ardeal. opinia publica din romania trebuie atentionata mai insistent asupra acestei situatii. cu atat mai mult cu cat exista canditati parlamentari care vor reprezenta si interesele acestor comunitati.
Trimiteți un comentariu