TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 3 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

joi, 1 martie 2012

Istoria nu începe cu aderarea Serbiei la UE!


Timoc Press 1.3.2012. Politica
Nigotin-Timoc, Serbia/rfi.ro/joi, 1 martie 2012/ - Cum se vede din Valea Timocului iniţiativa Bucureştiului? Răspunde Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului din Valea Timocului, în dialog cu Ella Moroiu.

Gestul României de a condiţiona aderarea Serbiei la Uniunea Europeană la întâlnirea de marţi a miniştrilor Afacerilor Europene a luat prin surprindere întreaga audienţă. Românii din Serbia salută însă iniţiativa Bucureştiului care a solicitat practic Belgradului garanţii privind respectarea drepturilor minorităţii române. La RFI, Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului din Valea Timocului, mulţumeşte autorităţilor române pentru intervenţia ce vine în sprijinul comunităţii. El acuză totodată autorităţile de la Belgrad că infiltrează oamenii puterii în fruntea organizaţiilor minorităţilor din Serbia.

Încă din 2008, în repetate rânduri, România a cerut ca minorităţile vlahe sau române din Valea Timocului (estul Serbiei), să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de lăcaşe de cult. La Reuniunea de marţi a miniştrilor, România, reprezentată de Cristian Diaconescu, a condiţionat acordul de candidatură a Serbiei la Uniunea Europeană de garanţii suplimentare legate de aceste probleme ale comunităţii româneşti.

Duşan Pârvulovici: „Pot să mulţumesc autorităţilor de la Bucureşti pentru intervenţia în sprijinul românilor aşa-numiţi vlahi din Serbia. (Eu gândesc că este un popor, din păcate un popor cu două minorităţi.) Nu este corectă afirmaţia dlui Tadic (Boris Tadic, preşedintele sârb – n.red.), care vorbea despre un «ultimatum de la Bucureşti» şi spunea că «există nişte vlahi care nu se simt români».

Eu aş putea să spun că istoria nu începe cu candidatura Serbiei la Uniunea Europeană. Istoria începe mult mai demult, iar dl Tadic ar trebui să dea nişte răspunsuri. De ce s-a asimilat [populaţia de] români în 1833, când au schimbat şi numele, şi prenumele?… De ce Serbia nu respectă legea şi Constituţia?

Eu cred că intervenţia de la Bucureşti se face pentru ca Serbia să respecte legea. Ea spune că fiecare minoritate trebuie să aibă limba maternă, să aibă informaţii, media, şcoli, educaţie în limba maternă, să îşi păstreze obiceiuri şi tradiţii. De ce partidul dlui Tadic s-a implicat în alegerea pentru Consiliul Minorităţilor? Şi-a băgat oamenii din partidul lui acolo şi i-a dat în lături pe aceia care se ocupă de 20 de ani de drepturile românilor şi ale aşa-numiţilor vlahi din Serbia.”

Duşan Pârvulovici face referire aici la Radiša Dragojevic, preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, care a intervenit miercuri în problema care pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Dragojevic a spus în acest context că „nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, referindu-se la una dintre condiţiile puse de România pentru deblocarea situaţiei aderării, şi anume ca „toţi cetăţenii sârbi care se declară vlahi să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români”.

Duşan Pârvulovici: „Nimeni nu a cerut aşa ceva… Este vorba de aceia care se plâng sau care se declară români sau care spun că vlahii şi românii e o sinonimie. Dl. Dragojevic a spus altceva, el a spus că aşa-numiţii vlahi nu au nici o problemă. El a uitat ce scrie în statutul organizaţiei lui unde scrie că trebuie să aibă şcoli, medii în limba maternă. El ştie că nu există nici o şcoală şi aşa-numiţii vlahi nu pot să-nveţe în limba lor maternă. El poate s-o numească cum vrea, dar e română!

Noi avem acum o situaţie în care nu e nici o şcoală nici pentru cei pe care el îi numeşte vlahi, nimic nu e! Şi-atunci cum poate să spună că nu e nici o problemă?”

Şi atunci care este diferenţa, dacă ea există, dintre vlahi şi românii din Serbia?

Duşan Pârvulovici: „Nu e nici o diferenţă! Români din provincia Voivodina şi alte minorităţi din timpul Austro-Ungariei au intrat în Serbia. În secolul XX, în 1921, la recensământul din aşa-numita atunci Iugoslavia s-a schimbat şi în loc de termenul «român» a pus termenul «vlah». Şi atunci a început să se folosească termenul «vlah» în Serbia şi «român» în Voivodina. Şi aşa am rămas un popor cu două minorităţi.”

Negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană se derulează deja de anul trecut. De ce credeţi că România a pus abia acum problema minorităţilor în discuţia pre-aderare, în al 25-lea ceas?

Duşan Pârvulovici: „Acum a ajuns momentul să dea răspuns Tadic că a dat cu capul de perete… Bucureştiul a expus demult aceste probleme. Eu nu ştiu acum strategia ce-o are Bucureştiul (…) Eu, ca cel care se ocupă de drepturile omului şi ale minorităţilor, şi care sunt român de origine, am văzut că după rezoluţia din 2008 de la Strasbourg mult mai mult a înţeles Bucureştiul şi atunci a început să se ocupe şi să înţeleagă această problemă. Din 2008 până în 2012 sunt patru ani. De ce am aşteptat până în ultima zi, acum, când se votează pentru candidatura Serbiei, să dăm aşa răspunsuri? De ce n-am vorbit în ultimii patru ani?”

Indirect, România a fost acuzată de „lipsă de spirit european” în demersul său de blocare a aderării Serbiei la Uniunea Europeană. Sigur, aderarea va aduce avantaje locuitorilor Serbiei, dar şi minorităţilor acesteia, în măsura în care acestea sunt corect evidenţiate în totalul populaţiei. Sunt fonduri europene special alocate minorităţilor, dar asta numai dacă ele sunt evidenţiate corect în totalul populaţiei, în cadrul recensămintelor.

Duşan Pârvulovici: „Recensământul din 2011 s-a derulat între 1 şi 15 octombrie. Din păcate, încă nu avem rezultate de la ultimul recensământ. Avem rezultatele recensământului din 2002, unde avem declaraţi şi români şi vlahi. În toată Serbia s-au declarat 34.000 de români şi 40.000 de vlahi. Ar fi foarte interesant însă dacă toate minorităţile ar avea la recensământ şi anchete în limba lor maternă. Şi când ar fi întrebat cineva de la nord-estul Serbiei cum se simte, cum s-ar declara, cred că ar spune aşa cum vorbeşte el în grai: ro-mân. Noi avem aici 154 de sate curate şi 48 mixte. Sunt 300.000 de aşa-numiţi vlahi, dar s-au declarat numai 40.000. Unde sunt ceilalţi 260.000? S-au declarat sârbi!

De aia spun: nu e corectă declaraţia dlui Tadic, trebuie o analiză mai mare, trebuie un dialog între statul sârbesc şi conducerea comunităţii, organizaţii, ong-uri, partidele româneşti din zonă. Să se vorbească şi despre aşa-numita limbă vlahă şi literele chirilice din abecedar…”

Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic, face la rândul său o analiză a reacţiilor politice şi ale presei sârbe:

Întreaga presă sârbă este de câteva zile axată pe Bruxelles unde au loc dezbateri furtunoase în legătură cu candidatura Serbiei la Uniunea Europeană. Cu mare nerăbdare se aşteaptă reuniunea de joi seară a şefilor de stat şi de guverne, care va formula o poziţie defintivă.

După vizita şefului diplomaţiei germane Guido Westerwelle de vinerea trecută la Belgrad, majoritatea analiştilor sârbi s-au aşteptat ca problema candidaturii Serbiei să fie o chestiune de rutină. Discuţia s-a ascuţit însă la insistenţa Romaniei ca Serbia să rezolve problema românilor din Valea Timocului. Este vorba de acordarea drepturilor la şcoli, biserici, presa în limba maternă şi alte drepturi de care se bucură celelalte minorităţi din Serbia.

Potrivit comentariilor presei de la Belgrad, România apără cu multă insistenţă punctul său de vedere, fapt care a pus în încurcătură şi pe miniştri mai multor state membre UE. Până zilele acestea, scrie presa de la Belgrad, toată lumea a fost convinsă că Serbia şi România sunt în aşa relaţii de prietenie că pot să rezolve singure problemele bilaterale, fără asistenţă internaţională. Investigând opiniile unor membri ai delegaţiilor celorlate ţări la reuniunile de la Bruxelles, ziariştii sârbi anunţă că România ar fi criticat Serbia nemulţumită fiind de poziţia Olandei în problema Schengen.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, care se află în aceste zile la Bruxelles, a făcut o declaraţie pentru TV Belgrad în care a încercat să potolească atmosfera de euforie din Serbia înainte de adoptarea hotărârii definitive. Tadic a comentat şi atitudinea României şi a apreciat că chestiunea vlahilor ridicată are la origine „cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi care se declară vlahi să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români”.

Serbia nu va accepta această poziţie întrucât o astfel de abordare este împotriva standardelor europene. Fiecare cetăţean al Serbiei îşi poate declara apartenenţa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale. Aşadar, a spus Tadic, „este complicat să găsim o soluţie în acest caz”. El a mai adăugat că în viitor vor exista tot felul de încercări ale ţărilor membre de a-şi impune unele interese, dar Serbia se va comporta corect respectând o anumită linie roşie peste care nu se va trece niciodată, a adăugat Tadic.

Deci a dat tuturor un răspuns categoric cu ecou în presa de miercuri din Serbia. Televiziunea şi presa scrisă investighează în Timoc părerile oamenilor obişnuiţi - ce cred ei despre dezbaterile de la Bruxelles. Răspunsurile diferă de la om la om. Majoritatea celor intervievaţi se tem ca nu cumva vlahii să fie puşi în aceaşi categorie cu albanezii şi croaţii deoarece, spun ei, vlahii şi vecinii lor sârbi din Timoc au relaţii bune, se respectă şi se ajută reciproc.

Populaţia din această zonă este practic divizată în două tabere – pro sârbi şi pro-români. Ministrul de Externe al Serbiei, Vuk Jeremic, a fost mai potolit în interviul acordat BBC, afirmând că el personal crede în găsirea unei soluţii. Serbia abia a aplicat pentru statutul de ţară candidată, spune el. Până la primirea în UE va avea de soluţionat oricum o mulţime de probleme, printre care şi problema minorităţilor din Timoc, a conchis Jeremic.

Niciun comentariu:

"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000