TRIBALIA

TRIBALIA

Lista mea de bloguri

  • Hello world! - WordPress へようこそ。これは最初の投稿です。編集もしくは削除してブログを始めてください !
    Acum 3 luni
  • - Тимошко въстание Доброволци-участници в четите и доброволческата бригада на ген. Черняев в Сърбия през 1876 г. имало много доброволци от гр. Видин и видинск...
    Acum un an

luni, 26 mai 2008

A DOUA EDITIE A SIMPOZIONULUI INTERNAȚIONAL "ROMÂNITATE ȘI LATINITATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ"

Între 8 și 9 mai 2008, Fundația Scrisul Românesc din Craiova în colaborare cu Direcția județeană Dolj pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, Asociația Culturală ProEuropa Lamura, TVR Craiova și Radio Oltenia Craiova, au organizat Ediția a II-a a Simpozionului International "Românitate şi Latinitate în Uniunea Europeană", având ca sponsor Hotelul "JIUL" din Craiova.

În urmă cu aproape un an, pe 12 mai 2007 s-a desfășurat Prima Editie, care i-a adunat la un loc pe liderii Comunităților românești din Bulgaria și Serbia.

Din Bulgaria au venit liderii principalelor doua asociații românești: Dra Plamka Lybomirova, presedinta Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, insoțită de dna profesoară Pamlinia Petrova, cunoscutul rapsod Ilie Uceanov din Belene, precum și Dl. Dr. Ivo Gheorghieff președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, însoțit de dna profesoară Leda Videnova din Vidin, de dl. profesor Nicolae Pacev din Kozlodui și de dna învățătoare pensionară Olga Nicova din Gâmzova.

Din Serbia au venit, printre alții, Jivoslav Lazici din Velico Grădiște, Dușan Pârvulovici din Samarinovăț-Negotin, inimosul Liubișa Barbulovici din Geanova, Ivița Glișici din Iagubița, părintele Boian Alexandrovici din Malainița, Drăgan Iovanovici din Negotin, Draghișa Radulovici din Cladova, dar și Draghi Dimitrie Cârcioabă din Slatina Borului....

Să rememorăm alocuțiunea d-lui - DRAGHIŞA RADULOVICI, etnic român din Timocul sârbesc, preşedinte al Consiliului Politic al Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia (P.D.R.S.):

“Mă numesc Draghişa Radulovici, sunt din Kladovo, Serbia şi pe mine m-a făcut mama oltean, mama care nu ştie altă limbă decât pe cea română şi care nu m-a crezut că la Craiova se vorbeşte româneşte. Ea credea că româneşte se vorbeşte numai la sat, acesta este românismul nostru, populaţia noastră atât ştie, noi însă nu putem trece peste adevăruri şi trebuie să le măcinăm în timp.

Voi ştiţi că noi, în Serbia de Răsărit, avem două consilii naţionale şi acest lucru stârneşte multe întrebări, să nu zic controverse şi critici. Dacă-mi permiteţi, foarte pe scurt, aş vrea să vă explic despre ce este vorba. Cele două consilii ale românilor sunt rezultatul unei politici de asimilare bine gândite a statului sârb. Acesta, niciodată nu a renunţat la ideea de asimilare a noastră, a schimbat doar modalităţile, sistemele, a mascat mai bine sau mai rău. La recensământul din anul 2002, sârbii au făcut două rubrici: cea a românilor/rumânilor şi cea a vlahilor/valahilor. Adevărul este că cei mai mulţi s-au declarat vlahi, eu personal m-am declarat român.

Statul sârb s-a aşteptat că românii, care se simt români, se duc în Consiliul Naţional al Românilor din Serbia (C.N.R.S.), iar vlahii care nu consideră că sunt români rămân afară şi pe ei vor putea să îi manipuleze uşor. Dar ei reprezintă populaţia noastră, eu m-am declarat român dar m-am dus în Consiliul Naţional al Vlahilor pentru că am simţit că lupta, bătălia pentru chestiunea românilor din sudul Dunării, în Serbia, are să se poarte în Consiliul Naţional al Vlahilor şi aşa s-a întâmplat.

Ne-am constituit şi am trimis procesul verbal la Belgrad, la Adminstraţia Republicii. Când au văzut ei cum ne-am pus noi numele – Consiliul Naţional al Rumânilor – ne-au întors din drum şi ne-au spus că n-ar trebui să folosim formula asta “rumânii” şi că ar trebui să folosim “vlahi” iar noi am refuzat.

Am spus că e treaba noastră cum ne numim şi aşa o să rămână. Apoi ei ne-au transmis prin preşedintele nostru, Zivoslav Lazici, care este prezent aici, că în statutul nostru să spunem că limba maternă este limba vlahă/valahă. Pe de altă parte, există un document de păstrare a limbilor minorităţilor naţionale prin care Serbia s-a obligat să susţină 10 limbi clar specificate: română, bulgară, maghiară ş.a., dar limba vlahă nu este.

Ce greşeală am fi făcut noi dacă am fi scris în statut limba vlahă şi când ne-am fi dus tot la ei, aceştia ar fi spus: păi vedeţi, că la noi nu scrie vlah, deci nu protejăm limba vlahă. Dar am văzut despre ce este vorba şi am refuzat.

Înseamnă că ei au vrut să facă prin asta un joc, conform principiului “divide et impera”, dar n-au reuşit, de asta spun că lupta pentru chestiunea românilor din Sudul Dunării, a timocenilor, cum ne exprimăm toţi aici, se poartă în Consiliul Naţional al Rumânilor şi vă rog să aveţi înţelegere pentru noi şi să veniţi să vă explicăm, cu mai multe amănunte despre această treabă, că am fost supuşi unor critici, atacuri, şi din partea dumneavoastră de aici, din România, şi din Voivodina şi de la noi din Timoc.

Timpul nu-mi permite să vă reţin mai mult, cred că ideea mea de bază aţi înţeles-o, lupta pentru soarta românilor din Serbia se poartă prin instituţia Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia”.

Iar cunoscutul rapsod popular din Slatina Borului, dl. DRAGHI DIMITRIEVICI CÂRCIOABĂ, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Românilor din Serbia (C.N.R.S.) spunea:

“Sunt vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Românilor cu sediul la Novi Sad şi vreau să spun că pe legea sârbească avem voie să avem şcoli în limba noastră, dar numai pe lege, la faţa locului - nu.

Acum doi ani, am strâns semnături pentru a solicita statului sârb să ne acorde învăţământ în limba noastră, am adunat aceste semnături, le-am predat Departamentului pentru Minorităţi al Guvernului sârb şi ni s-a spus că am întârziat cu semnăturile. Toamna trecută iar am adunat semnături, pe care le-am predat dar anul acesta. Nu ştiu ce vor mai spune, de la toamnă ar trebui să ne permită să înfiinţăm clase în limba română, dar cred că mai găsesc vreun motiv.

Sârbii nu ne respectă drepturile, mai avem probleme şi cu folosirea limbii române, alături de limba sârbă, la festivalurile noastre. Astfel, la festivalul întâlnirii satelor am avut scris pe fundalul scenei în ambele limbi “Întâlnirea satelor” şi acum un primar a venit, a luat pancarta şi a aruncat-o în râul Bor. Am chemat şi presa, ziariştii să vadă abuzul şi nu au vrut să vină, dar am filmat scena şi am dus-o, personal, la Ambasada României la Belgrad. Şi pe teren avem tot felul de probleme cu care ne luptăm, inclusiv cu organele de poliţie.

Altă problemă constă în faptul că vin la Craiova, la Severin, la primăriile oraşelor, vor să facă înfrăţiri tot felul reprezentanţi ai noştri. La Craiova, de exemplu, a venit cineva care pe mine, în trecut, m-a dat afară din primărie şi a venit aici, ca viceprimar al oraşului Bor, aşa s-a prezentat el (din păcate tot din neamul nostru) şi vrea să înfrăţească oraşul Bor cu Craiova.

A venit un craiovean, duminica trecută, nu ştiu cine, din Primăria Craiovei, dar nu a fost invitată nicio organizaţie românească decât cel de la Craiova, cu primarul de la Bor şi cu cel care s-a prezentat viceprimar, dar de fapt el este vicepreşedintele Adunării Comunale”.

Trei luni si jumatate mai târziu, în ziua de 31 august 2007 am aflat o veste ce m-a cutremurat: “În ziua de 30 august, în urma unei boli fulgerătoare, Dragisa Radulovici din Cladova a decedat la vârsta de cinzeci și nouă de ani. Potrivit Timoc Press, Dragisa Radulovici a fost un membru de seamă al comunității românești, vicepreședintele Consiliului Național al minorității rumâne din Serbia, președintele Consiliului politic al Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia. S-a remarcat prin cunostintele sale vaste, intelepciune, comportamentul sau calm, toate aceste calitati facandu-l un adevarat lider al comunitatii rumane, un adevarat ideolog.A fost un cunoscator desavarsit al istoriei romanilor din Balcani. A vorbit cursiv, citit si a scris in limba romana literara, in ciuda faptului ca in scoala nu a avut acces la invatamant in limba materna. Moartea sa lasa un gol imens in inima celor din familia lui, a rudelor sale dar si in inima membrilor comunitatii romanesti care este indoliata in urma trecerii la cele veșnice a domnului Dragisa Radulovici. Astazi va avea loc înmormântarea în Cladova, iar slujba va fi ținută de către preotul Bisericii Ortodoxe Române din Malainița, Boian Alecsandrovici. La înmormântare vor fi prezenți prietenii săi din toate colțurile Serbiei de Răsărit.”

După încă două luni trecea fulgerător la cele veșnice și marele rapsod și om politic român timocean Dragu (Draghi) Cârcioabă din Slatina Borului...., pentru care în a treia zi de Paști (24.04.2008) s-a ţinut parastasul de şase luni pentru pomenire....

Anul acesta pe 8 mai 2008 (brrr...ce amintiri îmi aduc ziua de 8 mai!!!!) din Bulgaria nu vin decât dra. Plamka Lybomirova împreună cu venerabilul meu prieten poetul Milan Anghel Cosoveanu, iar din Serbia, așa cum am pomenit, Draghișa Radulovici și Draghi Cârcioabă au trecut, din păcate, la cele veșnice, iar ceilalți sunt ocupați cu alegerile din 11 mai când, pentru prima dată, Românii din Timoc merg uniți pe aceeași listă...

La orele 17:00, la Hotel Jiul au avut loc lansări de carte moderate de dna Gabriela Rusu-Păsărin și prezentate de Acad. Mihai Cimpoi, Victor Crăciun, prof.dr. Gheorghe Zbuchea, Marian Barbu, Paul Rezeanu și prof. Tudor Nedelcea.

Dintre cărțile lansate amintesc: volumul I din ROMÂNITATE ȘI LATINITATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, apărută la Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2007, Tudor Nedelcea – MOLDOVEAN, VLAH SAU ROMÂN , Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2008, Draghișa Costantinovici – Traian –ROMÂNII DIN NORD-ESTUL SERBIEI DE LA 1804 LA 1945, Mihai Cimpoi – BASARABIA NOASTRĂ, Victor Crăciun – ESTETICUL TEOLOGAL BRÂNCUȘIAN, Slavoliub Gațovici – ROMÂNII TIMOCENI DE LA ROMANIZARE LA ÎNCEPUTURILE TURCOCRAȚIEI, O ISTORIE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, vol. I-V, sub coordonarea Ligii Culturale pentru Românii de Pretutindeni; inimosul Florian Copcea din Turnu Severin a venit direct din tipografie cu ISTORIOGRAFIA ROMÂNILOR DIN SERBIA DE SUD-EST, apărută la Editura MJM din Craiova, 2008. Profesorul Vasile Bocai din Filiași a prezentat un interesant GHID DE ÎNVĂȚARE A LIMBII ROMÂNE.

Venerabilul jurnalist Milan Anghel Cosoveanu (care în toamnă va împlini 80 de ani), a prezentat cel de-al treilea volum de poezii intitulat “În ţara mea”, apărut la Editura “MJM” din Craiova cu sprijinul Casei de Cultură din Calafat, redactat şi îngrijit de domnul Dan Vană, cu o prefaţa realizată de dl Cornel Rusu. Apărut după volumele “Vară dunăreană” şi “Pe brazda vieţii”, volumul de poezii „În ţara mea” lucrarea cuprinde 65 de poezii şi este structurată în patru părţi.

După cum îl prezintă prof. Vasile Bocai, „Milan Anghel-Cosoveanu a fost profesor de limba bulgară, fondator şi redactor-şef al ziarului (transformat în revistă) “Timpul”, editat de Asociaţia Vlahilor din Bulgaria, cărei i-a fost vicepreşedinte, a lucrat ca ziarist pentru mai multe ziare locale şi regionale. Este membru al Uniunii Ziariştilor din Bulgaria şi a fost decorat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România cu Ordinul Ziariştilor Clasa I (Aur). Prin poezia sa, poetul Milan Anghel-Cosoveanu a vrut şi a reuşit să demonstreze prin metode lingvistice că limba română este vorbită în Valea Timocului şi că “este vie şi puternică şi nu dispare uşor cum îşi fac socoteală asimilatorii. Ea va trebui recunoscută ca şi minoritatea care o vorbeşte” (n. poetului). Versurile sale impresionează cititorul prin sensibilitate, blândeţe, fiind inspirate din realitate şi scrise într-un dialect local. Principalele teme ale poeziilor cuprinse în acest volum sunt: amintirea şi istoria locului natal, mama, copilăria, credinţa, dragostea de oameni.”

Vineri, 9 mai 2008, la orele 9.00 a început simpozionul propriu-zis prin prezentarea referatelor și comunicărilor științifice la Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova.

Programul simpozionului :

În cuvântul introductiv – Prof. dr. TUDOR NEDELCEA, preşedintele Fundaţiei “Scrisul Românesc”a reiterat miracolul pe care îl reprezintă faptul că românii din jurul României, nerecunoscuți în țările ai căror cetățeni loiali sunt, au reușit să-și păstreze limba și obiceiurile, iar a doua ediție își propune să abordeze aspecte de actualitate referitoare la istoria romanismului balcanic, în actualul context european. “Trebuie să cunoaștem noi românii din țară pe românii din comunitățile românești din jurul României. Nouă ne revine ca olteni, de craioveni, de locuitori ai capitalei Olteniei să ne ocupăm în special de românii din Bulgaria și din Serbia. Din păcate, românii din Serbia n-au putut ajunge, fiind ocupați cu alegerile care sunt capitale pentru românii din Valea Timocului, care merg uniti în alegeri.

Au luat apoi cuvântul academicianul Mihai Cimpoi, Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Știinte a Moldovei și membru al Consiliului Director al Uniunii Scriitorilor din România, care a și moderat în continuare Simpozionul, precum și prof. Dr. Victor Crăciun.

Prof.drd. Eugen Tomac a prezentat mesajul Administrației Prezidențiale, urmat apoi de comunicarea “Învățământul sovietic ân Basarabia, după anexare”.

Prof. univ. dr. GHEORGHE ZBUCHEA de la Universitatea din Bucureşti a prezentat comunicarea „Ideea de românitate în spațiul balcanic în secolul XX”;

Dr. VIRGIL COMAN, directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale a prezentat comunicarea: “Meglenoromânii şi românii timoceni în prima jumătate a secolului XX. Studiu comparativ”.

Conf. univ. dr. STOICA LASCU de la Universitatea “Ovidius” Constanţa a prezentat comunicarea: “Despre latinitatea şi românitatea vlahilor balcanici. Opinii din anul 1939 ale intelectualilor aromâni. Reverberaţii din vremea de astăzi”.

Istoriograful DACIAN RANCU de la Muzeul Banatului Monta, Reşiţa a prezentat comunicarea: “Situaţia românilor din Banatul sârbesc în perioada interbelică”.

Inimosul prof. VIOREL DOLHA din Arad la comunicarea“O nouă politică pentru progresul comunităţilor româneşti de peste hotare”, a prezentat și difuzat LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE PENTRU COMUNITĂȚILE ROMÂNEȘTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE, precizând că un grup de europarlamentari şi parlamentari de la PNL, PDL, PSD, PC şi PRM au fost printre iniţiatorii unei liste de demersuri pe care se angajează să le pună în practică pentru progresul comunităţilor româneşti de peste hotare. Aceştia, împreună cu Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, lansează tuturor demnitarilor români, dar şi formatorilor de opinie să subscrie documentului de mai jos anunţând aceasta la e-mail vioreldolha@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. sau telefon 0723259290.

LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE:

Demnitarii români semnatari ai acestui document, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia internaţională, cu înţelegerile bilaterale şi cu legislaţia proprie a fiecărui stat vizat, ne angajăm să întreprindem de urgenţă următoarele acţiuni care privesc comunităţile româneşti istoriceşte constituite dincolo de frontierele României:

Ceilalţi semnatari ai acestui document susţinem aceste măsuri şi îndemnăm la urgenta lor concretizare prin acte oficiale specifice diplomaţiei sau ,după caz, prin acte oficiale interne.

PREAMBUL

În prezentul document facem referire doar la acele comunităţi româneşti de peste hotare care sunt autohtone în spaţiul pe care îl locuiesc.

Acţiunile concrete enunţate mai jos nu trebuie interpretate ca fiind îndreptate împotriva statelor în care trăiesc respectivele comunităţi româneşti. Aceste acţiuni sunt menite să întărească democraţia în respectivele state, să fie premise ale întăririi prieteniei dintre acele state şi România, să pună în practică normele instituţiilor internaţionale, a legislaţiei respectivelor state, a acordurilor bilaterale şi a altor acorduri la care sunt parte.

România a făcut la rândul său obiectul a numeroase condiţionări şi sesizări din partea altor state privind minorităţile. Demersurile acelor state nu au afectat relaţiile lor cu România ci le-au întărit şi pus pe o bază sinceră. Statul român a reuşit să devină un model privind soluţiile aplicate minorităţilor naţionale de pe teritoriul său. Este firesc ca România, ambasadele sale, diplomaţii săi, fiecare reprezentant al ei în instituţii internaţionale, orice demnitar român să acţioneze urgent şi ferm prin orice mijloc permis de legislaţia internaţională pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor de peste hotare.

ACŢIUNI CONCRETE:

a) SERBIA

I. Vom aduce de urgenţă Serbiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Belgrad că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:

1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Belgrad şi a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum a solicitat Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (Vlahe) –organism oficial legal constituit şi finanţat de statul sârb.

2.Punerea în aplicare a articolului 13 al legii sârbe a minorităţilor naţionale prin aducerea la cunoştinţă de către directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din localităţile dintre Morava şi Timoc în care românii/vlasii sunt în procentul prevăzut de articolul 11 al legii respective. Asigurarea de urgenţă a posibilităţii de studiu al limbii române în şcolile din Slatina de Bor, Brestovaţ şi Ranovaţ fiindcă aici părinţii au solicitat acest lucru deja de 3 ani prin cereri adresate ministerului învăţământului din Belgrad.

3.Aplicarea alineatului 6 al articolului 13 din legea sârbă a minorităţilor prin consultarea de către minister, inspectorate şcolare şi şcoli a consiliilor minorităţilor naţionale în privinţa elaborării planurilor de învăţământ destinat învăţării limbii materne şi elementelor de cultură naţională.

4.Respectarea propriei legislaţii privind cultele religioase şi anularea documentelor Ministerului Cultelor şi a autorităţilor locale din Svilainaţ-Ciupria (şi a altora similare) prin care condiţionau acordarea dreptului de a ridica biserică română de avizul ierarhilor bisericii sârbe.

5.Introducerea expresă a Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ printre bisericile recunoscute în Serbia cu aplicarea în consecinţă a prevederilor legale privind salarizarea şi studiul religiei în limba română în şcoli.

6.Recunoaşterea oficială de către ministerul învăţământului de la Belgrad şi inspectoratele şcolare sârbe a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română conform art 14 din legea invocată mai sus.

7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.

8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.

II. Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună la dosarul de preaderare a Serbiei la UE a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb. Fără îndeplinirea acestor condiţii sau fără angajamente ferme că aceste condiţii vor fi puse în aplicare cu o atentă monitorizare, România nu poate fi de acord cu accesul Serbiei în UE.

III. Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună ca amendamente la viitoarea rezoluţie a Consiliul Europei pe tema drepturilor românilor din Serbia (documentul 11528 APCE) a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb.

IV. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

b) UCRAINA

I. Vom informa Kievul că orice acord dat de România pentru o eventuală aderare a Ucrainei la instituţii euroatlantice va fi condiţionat de aplicarea de către aceasta a legislaţiei şi acordurilor asumate privind minoritatea română. Vom solicita o rezolvare a sesizărilor organizaţiilor comunităţii româneşti din această ţară în privinţa măsurilor legale şi administrative ce se impun în sensul încetării şicanelor la care sunt supuse şcolile româneşti în regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia. Vom solicita şi măsuri concrete în regiunea Odesa unde lipsesc sau sunt nesemnificative posibilităţile de conservare şi dezvoltare a identităţii naţionale a comunităţii româneşti. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Ucraina.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice aceste măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului ucrainean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c) BULGARIA

I. Vom aduce de urgenţă Bulgariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Sofia că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:

1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Sofia că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum au solicitat în mod public organizaţiile româneşti din Bulgaria care reprezintă cele peste 30 de localităţi în care trăiesc români în jurul Vidinului şi a altor câtorva zeci de pe malul Dunării.

2.Introducerea în orarul şcolilor din aceste localităţi a unor cursuri de cultivare a limbii materne. Este de netolerat ca studiul limbii materne să se facă doar sâmbăta şi duminica, de regulă în case particulare şi doar sporadic în spaţiul public al şcolii şi fără finanţare de la statul bulgar. Este aberant să existe liceu român la Sofia fără ca să existe posibilitatea cultivării limbii române în grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziu. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din Bulgaria.

3.Respectarea legislaţiei bulgare privind presa în limba minorităţilor în cazul minorităţii române.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului bulgar la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c) UNGARIA

Vom aduce de urgenţă Ungariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Budapesta că aşteptăm luarea unor măsuri de retrocedare către comunitatea românească în drept a patrimoniului lăsat prin testament de Emanuil Gojdu.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice această problemă la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

d) ALBANIA

I. Vom aduce de urgenţă Albaniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Tirana că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da sau ratifica până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne de pe teritoriul său:

1.Anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române sau a dialectului aromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Albania. Nu se poate continua ca limba maternă pentru această comunitate să fie cultivată doar prin burse în România sau prin cursuri în case particulare cum este cazul în Diviaka. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii aromâne din Albania.

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromânească de pe teritoriul statului albanez la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

e) CROAŢIA

I. Vom aduce de urgenţă Croaţiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Zagreb că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da sau ratifica până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/istroromâne de pe teritoriul său:

1.Măsuri pentru salvarea de la dispariţie a dialectului istroromân (idiom aflat pe lista UNESCO a idiomurilor pe cale de dispariţie) prin cultivarea lui în şcolile din Jeiani şi Şuşnieviţa. Croaţia şi-ar face astfel o datorie de onoare faţă de patrimoniul cultural mondial, un gest de suflet faţă de România şi o datorie faţă cetăţenii săi aparţinând minorităţii istroromâne/rumere/vlahe.

2.Asigurarea cultivării limbii materne române pentru comunitatea română/băiaşă/valahă.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/băiaşă/valahă şi istroromână de pe teritoriul statului croat la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

f) MACEDONIA

I. Vom aduce de urgenţă Macedoniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Skopje că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la consolidarea măsurilor vizând drepturile comunităţii române/ aromâne/ meglenoromâne/ vlahe de pe teritoriul său şi aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână. Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Macedonia.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului macedonean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

g) GRECIA

I. Vom aduce de urgenţă Greciei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Atena că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne/vlahe de pe teritoriul său:

1.Este nejustificată rezerva Greciei de a acorda zecilor de asociaţii aromâne a posibilităţii de a-şi cultiva limba maternă. Grecia acordă acestora doar dreptul de a dansa în limba lor interzicând publicaţii sau cursuri de cultivare a limbii materne. În România, urmaşilor comunităţii aromâne venite din Grecia prin 1926 li se asigură în şcolile de stat după o programă oficială posibilitatea păstrării dialectului propriu şi a elementelor proprii de cultură. Ar fi necesare şi în Grecia astfel de măsuri şi anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii materne sau a dialectului aromân/meglenoromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii materne sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână/meglenoromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Grecia.

2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.

3.Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Grecia.

II. Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea română/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului grec la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

h) REPUBLICA MOLDOVA

I. Chemăm oficialităţile Republicii Moldova să renunţe la orice rezerve şi suspiciuni faţă de România fiindcă suntem în mod evident nu doar vecini şi prieteni ci suntem incontestabil şi fraţi. Dacă este cineva în care RM poate avea încredere, aceea este România.

Asigurăm poporul Republicii Moldova că îi vom sta alături mereu şi că o eventuală integrare culturală, politică mai articulată între cele două maluri ale Prutului va fi doar una dorită de el, în condiţiile în care ar dori-o şi în forma pe care ar dori-o.

Susţinem ferm unitatea RM şi integritatea sa teritorială.

Faţă de Transnistria este evident că avem interese fiindcă acolo cea mai importantă populaţie (chiar după ultimul recensământ organizat de autorităţile smirnoviste) este cea română. Dacă guvernul de la Chişinău va agrea ideea, vom solicita ca prin România să nu fie permisă trecerea niciunei persoane sau mărfi care să nu aibă documente emise de Chişinău şi să interzicem comerţul cu firme neînregistrate la Chişinău. Să determinăm astfel persoanele şi firmele de dincolo de Nistru şi din Tighina să intre sub jurisdicţia legală a Chişinăului.

Vom sesiza la toate instanţele europene şi internaţionale faptul că mii de elevi şi cadre didactice de etnie română sunt nevoiţi să facă naveta traversând Nistrul şi trecând zilnic de două ori prin autoimpuse ,,vămi,, în interiorul aceluiaşi stat pentru a putea învăţa în limba română. Este cazul câtorva şcoli şi licee interzise de regimul de la Tiraspol şi care funcţionează acum exilate în clădiri din dreapta Nistrului. Vom sesiza şi calvarul la care sunt supuşi agricultorii care nu au acces la pământurile lor de dincolo de câte o linie trasată de grăniceri nelegitimi.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema drepturilor la identitate naţională a românilor din raioanele de est ale RM şi problema trupelor ruseşti a căror evacuare a fost cerută de Chişinău la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

i) ACŢIUNI GENERALE PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PESTE HOTARE

I. Susţinem modificarea de îndată a Legii cetăţeniei de către Parlamentul României prin introducerea următorului text: ,,La cerere se acordă gratuit şi fără nici o altă condiţie cetăţenia română oricărui etnic român sau vorbitor al unui dialect al limbii române indiferent de statul din care provine. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române se face prin documente emise de autorităţi ale administraţiei statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român.,, Doar o astfel de prevedere ar da posibilitatea acordării cetăţeniei române unor conaţionali din Balcani, Transnistria sau Maramureşul de Nord pentru care legea de redobândire a cetăţeniei române este inoperabilă, spaţiul unde locuiesc ei neaparţinând nicicând statului român modern. Doar pentru persoanele aparţinând altor etnii care au avut la 1920 cetăţenie română şi pentru urmaşii lor susţinem procedura de redobândire a cetăţeniei române. Nimic mai firesc decât ca ţara mamă să ţină uşa deschisă pentru fiii ei. Cel mai înalt oficial al UE a spus la chiar tribuna Parlamentului Român că singură România îşi elaborează legea cetăţeniei după cum doreşte. Argument în plus este că România are deja un deficit de braţe de muncă.

II. Vom solicita guvernului român să renunţe unilateral la obligativitatea vizelor pentru toţi etnicii români sau vorbitori ai unui dialect al limbii române. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române să se facă prin documente emise de autorităţi ale statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român. Astfel procedează Ungaria în cazul etnicilor maghiari din Croaţia. Legislaţia UE permite. Trebuie doar şi statul român să vrea.

Vom face de urgenţă demersuri pentru a obţine acordul UE de a renunţa la regimul de vize pentru statele vecine dar şi pentru cele din Balcani, în special pentru cele în care există comunităţi româneşti. Vom fi fermi în cererea noastră fiind gata să creştem în acelaşi timp măsurile de securitate la frontiera UE.

Până la ridicarea regimului de vize vom face demersuri de simplificare a acordării vizelor pentru toţi etnicii români sau vorbitori ai unui dialect al limbii române. Acestora viza să le fie acordată gratuit, pe o perioadă cât mai lungă de timp. Vom face demersuri ca acestora să li se acorde viza la chiar punctul de frontieră.

III. Vom face demersuri pentru recunoaşterea oficială de către ministerele învăţământului şi inspectoratele şcolare din statele de reşedinţă a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română şi alţi cursanţi de etnie română. Prin aceste protocoale se vor recunoaşte în mod reciproc şi în România astfel de documente obţinute în acele state.

IV. Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, alte organisme, institute, societăţi care au atribuţii asemănătoare vor face demersuri şi aloca resurse pentru introducerea în grilele societăţilor de televiziune prin cablu din localităţile statelor în care există comunităţi româneşti a unor posturi de televiziune româneşti. Asigurarea fondurilor pentru abonarea instituţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare la publicaţii româneşti din România, carte şcolară şi material didactic, pentru susţinerea publicaţiilor românilor de peste hotare.

V. Pentru o reală integrare culturală şi pentru cunoaşterea în România a realităţilor din comunităţile româneşti de peste hotare este necesară introducerea (chiar subvenţionată) în grilele societăţilor de cablu tv din România a posturilor de limbă română (sau cu emisiuni în limba română) din ţările în care trăiesc comunităţi româneşti şi abonarea cel puţin a tuturor bibliotecilor judeţene la publicaţiile româneşti de peste hotare.

VI. Vom pleda pentru introducerea ca o regulă de protocol a întâlnirilor externe bilaterale atât la nivel central cât şi la nivel local a prezenţei şi a unui reprezentant al comunităţii românilor în delegaţia din statul în care există o asemenea comunitate, atât în cazul când delegaţia străină cere să fie primită, cât şi în cazul când oficiali străini dintr-un stat cu comunităţi româneşti vor primi o delegaţie din România.

PRECIZĂRI FINALE

Repetăm că aceste demersuri la care ne angajăm să procedăm nu sunt îndreptate împotriva unor state ci vin în sprijinul acestora şi al comunităţilor româneşti de peste hotare, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia respectivelor state şi normelor internaţionale la care au subscris. Ceea ce nouă ni s-a cerut este firesc să cerem şi noi altora. Pentru chiar rezolvarea unor asemenea lucruri s-a născut diplomaţia, ambasadele, instituţiile internaţionale.

Declarăm că a veni în apărarea drepturilor conaţionalilor noştri şi a cere aplicarea legislaţiei internaţionale în domeniu nu poate fi niciodată şi niciunde un demers inoportun.

Invităm întreaga clasă politică şi formatorii de opinie să ni se alăture pentru ,,DEMERSURI CONCRETE PENTRU ROMÂNII DE PESTE HOTARE-ACUM!,,

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Cei 10-12 milioane de români de peste hotare (după surse MAE) au fost prea mult timp neglijaţi. A tot fost amânată apărarea pe căi diplomatice ferme şi concrete de către statul care se consideră ţară mamă a lor a drepturilor lor la păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale. O vreme România a trăit în dictatură, o vreme nu a avut consolidate instituţiile statului de drept, o vreme România a avut ca prioritate integrarea în NATO, o vreme România a avut ca prioritate accesul în UE. Prea mult timp li s-a cerut acestor comunităţi româneşti să aibă răbdare şi că nu sosise momentul lor, iar ajutorul dat de România s-a limitat la câteva proiecte-paleativ. Nicicând România nu a uzat de practici permise de regulile diplomaţiei sau ale instituţiilor internaţionale pentru a reclama şi solicita ferm respectarea de către statele în cauză a propriei legislaţii şi a acordurilor la care sunt parte.

2. În documentul de faţă propunem o politică externă fermă şi activă în acord cu legislaţia română, cu legislaţia şi practica internaţională, cu înţelegerile bilaterale şi cu legislaţia proprie a fiecărui stat vizat pentru progresul comunităţilor româneşti istoriceşte constituite dincolo de frontierele României.

3. Pentru ca articolul 7 din Constituţie, Legea nr 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, OUG nr 10/11 03 2008 şi toate declaraţiile de sprijin ale înalţilor demnitari români de la diferite simpozioane să nu rămână doar nişte simple lozinci trebuie aleasă calea cea mai scurtă, ieftină şi eficientă de îmbunătăţire a situaţiei comunităţilor româneşti.

4. Calea cea mai scurtă şi eficientă de îmbunătăţire a situaţiei comunităţilor româneşti de peste hotare este accea a aducerii la cunoştinţa respectivelor state că România aşteaptă măsuri concrete în favoarea minorităţii române. Acele state trebuie să ştie că statul român, în absenţa respectivelor măsuri, nu îşi va da acordul sau nu va ratifica documentele necesare accederii lor în organizaţii sau instituţii la care România este parte. Avem exemplul Greciei care a uzat de dreptul său de veto pe un motiv mai puţin grav decât cel al lipsirii unor conaţionali de cele mai elementare drepturi. Statele în care comunitatea românească nu beneficiază de drepturi legitime trebuie să fie informate că România va reclama această stare de fapt la toate instanţele internaţionale competente.

5. Există legislaţie în domeniu. Există standarde la care acele state s-au obligat. Există instanţe internaţionale competente special create. Există solicitare din partea comunităţilor româneşti. Există practica diplomatică şi precedente. România însăşi a fost reclamată şi monitorizată în chiar acelaşi domeniu. Nu vedem niciun motiv ca România să continue o politică de expectativă sau de acceptare a unor tergiversări în luarea unor măsuri care în multe din cazuri au depăşit 19 ani de aşteptare.

6. A nu valorifica situaţia în care este România în raport cu unele state înseamnă nu doar o inabilitate diplomatică ci şi o abandonare a acelor conaţionali. A se miza că situaţia românilor din respectivele state se va îmbunătăţi după accesul lor în organisme euroatlatice este o eroare. Elocvent este cazul Bulgariei care nu acordă comunităţii româneşti nici măcar o oră pe săptămână în şcoli pentru cultivarea limbii materne în cele peste 50 de localităţi cu majoritate românească deşi acest lucru este cerut de liderii respectivei comunităţi.

7. Tratarea comunităţii româneşti conform propriilor legislaţii şi a standardelor internaţionale trebuie să fie condiţie a accesului respectivelor state în organisme euroatlantice. Este greşit a nu pune asemenea condiţii şi a considera că trebuie să dorim întâi accesul respectivelor state în NATO şi UE şi abia apoi să sperăm că vor lua măsuri de ameliorare a situaţiei românilor. Este nu doar o eroare ci şi o trădare pe care istoria o va consemna.

8. Trădaţi trebuie să se fi simţit românii care de 19 ani se plâng ţării mamă de un tratament inadecvat în statele lor fără ca măcar o dată România să ridice problemele lor la instanţe internaţionale competente special create. Un gust amar au simţit când doar Vlad Cubreacov (reprezentant al R.Moldova) şi Ion Popescu (reprezentant a Ucrainei) au fost iniţiatori la Consiliul Europei ai unor sesizări care reclamau lipsa drepturilor românilor dintre Timoc şi Morava sau a istroromânilor sau aromânilor. Unde au fost oamenii politici ai României? Prea răzleţ se auzea glasul câte unuia niciodată acompaniat de instituţiile oficiale ale statului român. Nu a fost momentul? Nu este nici acum fiindcă se apropie alegerile? Fiindcă după vacanţa de vară vin alte alegeri? Când va fi momentul?

9. Credem că a sosit momentul ca România să apere concret, ferm şi eficient şi interesele românilor de peste hotare. Acestea sunt în acord cu propriile interese ale statului român, cu interesele respectivelor state în consolidarea statului de drept, cu respectarea legislaţiei internaţionale. Setul de măsuri propus de noi este singura cale care duce la salvarea de la dispariţie a unor întregi comunităţi româneşti şi la ameliorarea situaţiei altora.

Urmează lista celor care susţin cele de mai sus:

Nr crt

Numele semnatarilor

Instituţia/ funcţia

Date de contact

1

CALIMENTE MIHĂIŢĂ

DEPUTAT PNL Arad

0726200607

2

MĂNESCU RAMONA

EUROPARLAMENTAR PNL

ramonanicole.manescu@europarl.europa.euAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

3

IGAŞ CONSTANTIN TRAIAN

DEPUTAT PD-L Arad

igasconstantin@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

4

GĂLEŢEANU MONALISA

DEPUTAT PSD Dolj

monalisagro@yahoo.frAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

5

VASILE IOAN DANUŢ UNGUREANU

SENATOR PSD Arad

cabinet_senator@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

6

CHIPER GHEORGHE

DEPUTAT PSD Arad

gheorghe.chiper@cdep.roAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

7

ARDELEAN LIA

DEPUTAT PC Arad

liaardelean@gmail.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

8

UIOREANU HOREA

DEPUTAT PNL Cluj

Horea.Uioreanu@bta.roAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

9

IOŢCU PETRU NICOLAE

SENATOR PD-L Arad

nicu_iotcu@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

10

ARDELEAN AUREL

SENATOR PRM Arad

rectorat@uvvg.roAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

11

DEKANY TIBERIU

VICEPRIMAR Arad PNL

0723631021

12

RAŢIU EMIL PETRU

PREŞEDINTE. ASOCIAŢIA CULTURALĂ ISTROROMÂNĂ „Andrei Glavina,,

emilroma@libero.itAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

13

GROZAVU PETRU

PREŞEDINTE SOCIETATEA CULTURALĂ DUNĂREA ŞI MAREA (Basarabia de Sud)

dunarea_marea@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

14

NATI MEIR

DEPUTAT Comisia pt Drepturile Omului

deputatnatimeir@yahoo.comAceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.

15

DOLHA VIOREL

Preşedinte Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România

vioreldolha@yahoo.comtel.mobil Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. 0723259290

16




17




18




19




20




21




22




23




24




Menționez că respectiva listă a fost semnată de toți participanții la Simpozion.

Au mai prezentat comunicări scriitorul Ion Vulpe din București despre “Statuia lui Isus din Rio de Janeiro, capodoperă a artei aromâne”, directorul adjunct al Muzeului de Istorie din Giurgiu, dl Emil Păunescu : “O strategie de diplomaţie culturală în relaţiile româno-bulgare”, distinsul ziarist si scriitor din Turnu Severin, dl. Florian Copcea cu “Biserici româneşti din Timocul sârbesc”, tânărul Theodor Arhire cu “Atitudinea României faţă de românii din Timoc în timpul celui de-al doilea război mondial”, institutorul Dănuț Parpală, președintele Asociatiei Invățătorilor din Teleorman cu “Păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare în comunităţile româneşti din ţările vecine”, profesorul Vasile Bocai din Filiași cu “Relaţii politice româno-bulgare în perioada 1879 – 1900. Agenţiile diplomatice”și profesorul Christian Căpinaru din București cu: “Slujba în limba română în Bulgaria”.

De la Maidanpec – Timocul „sârbesc” Daniela Dragoşavaţ a distribuit DVD-uri cu filmul documentar produs de Păun Es Durlici, Daniela Dragoşavaţ şi Srdan Kima Mitrovici „EU MORTUL!” (JA POKOJNIK !).

Distinsul jurnalist de la ZIUA, dl George Damian, reprezentantul Centrului de Studii pentru Resurse Românești a prezentat un prim raport privind respectarea drepturilor minoritășilor românești în statele membre ale Consiliului Europei și vecine cu România: Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina, pe care l-a difuzat participanților.

În încheiere a luat cuvântul dra. Plamka Lybomirova, Președinta Asociației Vlahilor din Bulgaria, care a mulțumit tuturor care au vorbit despre grai, despre noi, despre tradiții. “M-am simțit ca între frați, mai ales ieri când au fost prezentate cărțile. Văd că nu numai la noi, dar și la ceilalți, indiferent că se numesc vlah, aromân, moldovean, macedonean, fiecare din noi vorbește limba română, iar despre vlahii de pe teritoriul Bulgariei, cum spun mari profesori toți vorbesc graiul românesc din sudul României, din zona Doljului. Noi suntem români si limba este cea care ne definește, care ne duce tradițiile mai departe. Vreau însă să vă arăt această revistă. Prin ajutorul unor oameni cu inima mare și mai ales a domnului Milan Cosoveanu, redactorul noastru șef, care în pofida timpului și a greutăților pe care le întâmpinăm fiecare din noi, a reușit și reușește ca în pofida timpului să apară TIMPUL. Uitându-ma la această revistă trebuie să mulțumesc și Statului Român care, de când a apărut, Asociația a primit un sprijin enorm, le dă și posibilitatea tinerilor care ușor, ușor s-au despărțit de bunici, neînvățând limba română, uitând limba și o parte din tradiții, Statul român ne-a dat posibilitatea ca acești tineri să pună punți cu moșii, cei care poartă tradițiile și să pășim pe aceste punți între generații. Acest ajutor l-am primit și de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, mai ales vreau sa-i mulțumesc domnului Christian Căpinaru pentru apariția acestei reviste, care la început a fost un ziar, și care a dat un ajutor enorm, dându-ne posibilitatea să încheiem un contract pentru a ieși mai regulat această revistă și graiul românesc sa ajungă la românii de pe teritoriul Bulgariei, acolo unde există populație românească, dar și la românii din Bulgaria plecați, din Australia până în Italia.

Vreau să mai spun că pentru a păstra acest grai și tradițiile, avem nevoie de un dialog între românii de pe cele două maluri ale Dunării, dialog ce s-a diluat între 2003-2007.

Am început din 2007 să-și mai revină puțin. Indiferent că intrăm în Uniunea Europeană și vorbim despre „drepturile omului”, legi care apără minorităţile, până în momentul în care noi noi ne simţim o minoritate sau nu suntem înţeleşi de noi înşine, până în momentul în care fiecare din noi se împarte în vlahi, aromâni, macedoromâni sau orice, eu cred că fiecare din noi când începe să vorbească îşi dă seama că e român! ...Fac un apel la cei de care depinde această unire între noi să ne dea posibilitatea de a ne înţelege şi de a nu crea disensiuni şi greutăţi şi mai mari între noi! Fac un apel la Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de pretutindeni de a ne spijini sa ne păstrăm limba şi tradiţiile. ...

Ne luptăm din 1993 să avem un Liceu la Vidin şi şcoli în localităţile româneşti de-a lungul Dunării până la Silistra, dar şi mai jos spre Târnovo şi în Munti. Se învaţă limba română în case particulare, dar e greu pentru că învată foarte puţini copii. Avem nevoie de profesori şi cărţi (Abecedare), pe care statul bulgar nu se opune (să le primim), dar nu ni le poate acorda!

Statul român poate să construiască scoli în localităţile cu români, pentru că legislaţia permite!

Nu în ultimul rând îi mulţumesc domnului Viorel Dolha pentru că a primit în Asociaţia sa profesori români din Bulgaria, care au astfel posibilitatea să se perfectioneze şi să predea limba română copiilor români din Bulgaria!

Un comentariu:

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
"Pentru românii de aici, este clar că Serbia este patria lor. Totuşi, ţara de origine, care în sensul etnografic etnolingvistic spiritual şi istoric sintetizează existenţa şi moştenirea antropologică a românilor este România ca singura istorică VALAHIA. Lucrul acesta nu le convine multora incluzând şi anumiţi români. De altminteri când ne identificăm etnic, dacă este fizic sau duhovnic sau în ambele categorii."

Dragomir Draghici din BOR (Timocul "sarbesc" )


„Individul, pentru a putea fi un bun politician, trebuie să aibă un caracter puternic, de nezdruncinat, autoritate, să fie capabil de a spune ”nu”, de a contrazice, de a pune obstacole, de a provoca ura, căci asta este natura politicii. Cineva care caută cu orice preţ să câştige simpatia tuturor, să fie flatat, să evite coflictele, are încă multe de învăţat pentru a fi capabil de a conduce un partid politic cu pretenţii” — Zoran Đinđić (1 August 195212 Martie 2003) Prim Ministru al Serbiei intre 25 ianuarie 2001 - 12 martie 2003.

Stema TRIBALIEI

Stema TRIBALIEI

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000

Timocenii din ZLOT la Vidin in 2000